Îmbrățișarea păcii. Alin Tișe scrie în cartea sa despre relația cu directorul aeroportului

Sute de articole s-au scris, într-o anumită perioadă, despre relația tensionată dintre președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, și directorul aeroportului aflat în subordinea C.J., David Ciceo. Subordonatul nu se supunea șefului, așa că cei doi s-au luptat în instanță. Până la urmă, s-au împăcat.

În cartea sa, „Poveste pentru tata”, lansată astăzi, Alin Tișe vorbește despre șefii de companii. Deși nu dă nume, paragraful este o trimitere clară la situația de la aeroport.

„Nu am primit totdeauna răspunsul pe măsura încrederii în oameni pentru simplul fapt că relația mea cu aceștia are o limită, nu gândesc și nu muncesc eu în locul lor! Din acest punct nu mai au susținerea mea. Menținerea pe același post a unor directori pentru un număr mult prea mare de ani duce la personalizarea instituției, pe numele și semnătura directorului. Sute și mii de angajări au fost coordonate și controlate de către directorii instituțiilor publice. Aceste entități ajung în timp adevărate feude ale șefilor, iar gestionarea bugetelor și a resurselor umane devine adesea defectuoasă și ineficientă. Dar le permite acestor șefi să se mențină în aceste poziții prin structura de cointeresare și prin camarila personală creată. În acest context, și relația cu managerul aeroportului a urmat un traseu sinuos, de la susținere până la rezerve avute într-o anumită etapă a relației noastre profesionale”, a scris Tișe.

Președintele Consiliului Județean scrie mai încolo că s-a împăcat cu Ciceo în urma unui gest aproape involuntar, la inaugurarea noului terminal. „Urcând spre estrada oficială am trecut pe lângă acesta și, într-un gest aproape involuntar, venit de undeva din interior, l-am îmbrățișat, punând astfel punct unei istorii tensionate dintre noi”, a afirmat Alin Tișe.

Împăcați sau nu, rămâne nerezolvată problema „feudei” de la aeroport. Cetățenii ar trebui să afle nu că s-a produs împăcarea, ci că instituția se conduce corect și eficient, că nu e condusă de o camarilă. 

În Cluj, pe de altă parte, putem observa o mulțime de camarile create și încurajate de liderii politici locali, șefi care se „fosilizează” în funcții pentru că sunt obedienți.