Ia auziți: autostrăzi-pistă de aterizare. În România

Construirea de autostrăzi care pot fi utilizate ca piste de aterizare pentru avioane nu este o idee nouă la nivel internațional. În timpul Războiului Rece, țări precum Germania, Suedia sau Polonia au dezvoltat astfel de tronsoane strategice, pregătite să fie folosite în situații de urgență militară. Acum, o astfel de perspectivă devine posibilă și în România, potrivit declarațiilor lui Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR).

„Am avut discuţii preliminare cu colegi din Ministerul Apărării Naționale (MApN), însă momentan nu a fost proiectat niciun tronson de autostradă pentru a deservi în mod expres acestui scop – de a ateriza avioane. Dar dacă va fi, va exista o solicitare din partea autorităţilor, cu siguranţă putem asigura acest lucru fără nicio problemă“, a declarat Budescu în cadrul emisiunii ZF Mobility, organizată de Ziarul Financiar împreună cu Autonom.

Autostrăzi cu rol dublu: transport și infrastructură de apărare

Ideea autostrăzilor multifuncționale este din ce în ce mai dezbătută în contextul actual geopolitic. În cazul unui conflict armat sau al unor situații de urgență, aeronavele militare și civile ar putea folosi anumite segmente de autostradă drept piste temporare de aterizare și decolare. Totodată, spațiile de servicii ar putea fi transformate rapid în zone de staționare și realimentare pentru avioane.

„Dacă vor fi solicitări din partea MApN, vom putea construi autostrăzi pe care să poată ateriza avioane, dar şi spaţii de servicii care să funcţioneze drept parcări pentru avioane“, a explicat directorul CNIR.

Unde ar putea fi construite astfel de tronsoane în România

Dacă Ministerul Apărării va solicita oficial astfel de proiecte, autostrăzile deja în construcție ar putea fi adaptate pentru a permite aterizarea avioanelor. Printre cele mai probabile tronsoane unde ar putea fi aplicată această strategie se numără:

•Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), un coridor strategic care va lega Muntenia de Moldova și care ar putea avea tronsoane optimizate pentru astfel de operațiuni.

•Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni), care traversează Carpații și are un rol important în conectarea Moldovei cu vestul țării.

•Autostrada A1 (București – Nădlac), parte a coridorului pan-european, care ar putea include un tronson adaptat pentru necesități militare și civile.

Cum trebuie adaptată infrastructura

Pentru ca un segment de autostradă să poată fi utilizat ca pistă de aterizare, acesta trebuie să îndeplinească anumite criterii tehnice, printre care:

•Suprafață de rulare fără obstacole – eliminarea parapetelor și a separatoarelor de sens pe anumite porțiuni, astfel încât pista să fie complet liberă.

•Lățime și rezistență sporite – pistele de aterizare au cerințe mai stricte privind grosimea stratului de asfalt și structura de rezistență.

•Zone de staționare și realimentare – spațiile de servicii ar trebui adaptate pentru a putea găzdui aeronave și a permite operațiuni de mentenanță.

Exemple internaționale: Cum funcționează în alte țări

Țări precum Germania, Polonia, Suedia sau Finlanda au deja implementate astfel de piste pe autostrăzi, folosite în antrenamente militare și în situații de urgență. În Germania, de exemplu, Bundesautobahn 29 a fost concepută încă din anii ’70 pentru a putea fi utilizată ca pistă de aterizare de urgență.

În Polonia, mai multe tronsoane de autostradă au fost folosite pentru exerciții NATO, iar în Suedia, rețeaua de drumuri strategice include segmente care pot deveni piste de aterizare în mai puțin de o oră.