GALERIE FOTO. Un fost parlamentar clujean propune ca fabrica „Clujana” să-și continue activitatea producând tălpi din deșeuri de la Pata Rât și din pet-uri
Fostul parlamentar clujean Adrian Dohotaru (39 de ani), pentru care „Clujana” reprezintă mai mult decât nostalgia copilăriei, este de părere că brandul celebrei fabrici trebuie să continue, în principal, prin producție.
Dohotaru vine cu o propunere inedită și chiar neîntâlnită pe piața românească: fabrica să-și continue activitatea producând tălpi de pantofi din deșeuri aruncate la Pata Rât sau din pet-uri „pescuite” din Someșu Mic.
Pe de altă parte, fostul deputat clujean spune că ar trebui organizate dezbateri publice transparente, în care să se vadă dacă pe spațiul fostei fabrici „Clujana” ar fi loc pentru artiști, pentru ONG-uri sau pentru o dezvoltare imobiliară.
Iată textul postat de Adrian Dohotaru (cu o galerie foto generoasă; sunt fotografii cu angajații fabricii „Clujana” la locurile lor de muncă, fotografii care n-au mai circulat până acum în media):
„Am câteva comentarii pe tema <Clujana>, dar și câteva nelămuriri, plus o bună doză de nostalgie. Vedeți și poze puțin circulate, pe care le-am făcut în fabrică, atunci când am avut o discuție cu conducerea pornind de la posibilitatea ca întreprinderea <Clujana> să-și continue producția. Discuția n-a fost fructificată în vreun sens.
Nostalgia e legată de faptul că grădinița am făcut-o la grădinița <Clujana>, verile mi le-am petrecut și pe la baza sportivă <Clujana> unde am învățat să înot mai bine, copilăria mi-am petrecut-o în zonă, am purtat și port în continuare încălțăminte de la <Clujana>. În media a apărut doar componenta nostalgică, dar trebuie să ne punem și problema viitorului:
-
brandul <Clujana> merită să-și continue producția dincolo de spațiul actual, care probabil va fi din ce în ce mai vizat de dezvoltatorii imobiliari într-un context de transformare a zonei industriale, cu investiții care vor depăși câteva miliarde de euro în viitorii ani. Aici merită văzut dacă printr-un parteneriat public – privat sau public – public, prin aportul societății civile, se poate reporni brandul. Eu cred că trebuie să gândim îndrăzneț pentru a reporni brandul.
-
Cum ar fi ca <Clujana> să facă tălpi de pantofi din deșeu aruncat la depozitele de deșeuri de Pata Rât? Sau cu pet-uri din Someșul de lângă fabrică. Nu ar fi unicul brand care ar face asta. Deci, cum ar fi ca <Clujana> să fie un reper de producție etică în secolul schimbărilor climatice, de prăduire a resurselor pe de o parte, dar și de consumerism pe de altă parte?
-
Clădirile <Clujana> sunt proprietatea Consiliului Județean. Trebuie stabilit prin dezbateri publice, prin implicarea comunității clujene, ce proces de regenerare urbană trebuie să aibă loc aici. E loc pentru artiști, e loc pentru ONG-uri în spațiile fostei fabrici, e loc pentru locuințe publice? E o invitație la dezbatere transparentă.
-
Nu trebuie să fim nostalgici însă la adresa ultimei părți din viața fabricii, când lucrătorii erau plătiți cu salariul minim pe economie (!), căci acest model nu e durabil. Cum ar fi ca lucrătorii să fie plătiți la un nivel ridicat în cazul restartării acestui brand care într-o vreme, înainte de 1989, a hrănit mii de angajați?”.
Sursa foto: Arhiva fabricii „Clujana” / via Adrian Dohotaru
Citește și articolul Alin Tișe, despre „Clujana”: „De două ori am încercat să salvăm fabrica și am achitat datoriile către Fisc, altfel demult era în faliment”. Ce soluții există
Clujeanul Adrian Dohotaru a fost parlamentar în legislatura 2016 – 2020. El a fost ales în 2016 deputat din partea USR, dar a părăsit formațiunea după niciun an, activând ca parlamentar independent până la finalul mandatului, în 2020. Este unul dintre cei mai cunoscuți activiști din Cluj, fiind implicat în mai multe proiecte prin ONG-ul pe care îl coordonează (SOS). Este președintele Partidului Verde (neparlamentar).