GALERIE FOTO. Ruine pe 13 hectare. Cum arată astăzi platforma Carbochim

Media9 a vizitat platforma din Piața 1 Mai unde zeci de ani a funcționat Carbochim, una dintre fabricile de renume din Ardeal și din țară. În 1990, la Carbochim lucrau în jur de 2.500 de persoane. Sigur, în acele vremuri autoritățile comuniste nu erau interesate dacă mediul înconjurător are de suferit în urma activității fabricilor și nici de condițiile de muncă ale angajaților.

Carbochim era la acele vremuri cel mai mare poluant din oraș: „Intrai curat și ieșeai negru după terminarea schimbului”, își amintește Viorel Dorin Popoviciu, tânăr inginer la mijlocul anilor ’80, acum manager general al noii fabrici Carbochim relocată pe strada Orăștiei.

În plus, fabrica era atunci al doilea cel mai mare consumator de energie electrică din județ după combinatul din Câmpia Turzii. De fapt, acesta a fost unul din motivele pentru care, la finalul anilor ’90, Carbochim a intrat în faliment. Cu timpul, uriașele clădiri au început să se degradeze.

La sfârșit de aprilie 2024, platforma Carbochim din Piața 1 Mai arată dezolant, un spațiu rupt de restul orașului, un loc numai bun de turnarea unor filme horror.

Peste tot întâlnești clădiri cu geamuri sparte, în paragină, complet nefolosite, și zone pline de bălării.

În locul lor, dezvoltatorul propune o zona modernă, cu funcțiuni multiple, pentru toate categoriile de persoane. 

13,7

hectare este suprafața pe care se propune acest proiect imobiliar mixt.

Pe platforma Carbochim, din Piața 1 Mai, urmează să se construiască un proiect care cuprinde noul Iulius Mall, apartamente, spații de birouri, magazine, servicii, parc, piste velo + parking subteran și o grădină urbană de 4 hectare.

Mall-ul va avea trei etaje. Separat, se dorește construirea a două imobile, unul rezidențial și altul de birouri.

Proiectul va fi conectat cu mai multe investiții publice viitoare. Putem vorbi aici despre culoarul rutier de nord, altfel spus bulevardul Câmpul Pâinii, de trenul metropolitan și de culoarul verde albastru, care cuprinde Someșul și malurile sale.

4

hectare ar urma să aibă grădina urbană propusă de Iulius Mall, pe malul Someșului.

Acoperișurile și terasele vor fi înierbate, astfel că, din avion, se va vedea un spațiu complet verde. 

Două clădiri industriale vor fi păstrate și convertite în spații culturale, respectiv de co-working, pentru susținerea inițiativelor locale. Este vorba despre „hala cu arcade”, unde funcționau cuptoarele energofage, și o clădire situată la intrarea în fabrică, pe partea dreaptă. Turnul de apă, construit în 1973, va fi demolat. Iulius și-a asumat și realizarea unui centru dedicat artelor spectacolului, în parteneriat cu Centrul Cultural Clujean, care va găzdui concerte, spectacole de teatru și dans contemporan, evenimente de modă, design și arte media.

500

de milioane de euro se estimează că ar urma să coste realizarea întregului proiect.

Așa cum se vede în tabelul de mai jos, aproape 47 de milioane de euro ar urma să fie cheltuiți pentru proiecte de interes public, de la lărgirea unor artere la construirea de poduri peste Someș. S-au calculat și beneficiile pe care le obține Clujul. Un exemplu: 23 milioane € anual la bugetul local.

Citește și acest articol:

GALERIE FOTO & VIDEO. Ce se întâmplă cu Carbochim: fabrica veche de 75 de ani s-a mutat și s-a retehnologizat