Autor admin
în Stiri
5 luni în urmã
11757 Vizualizări.
„Băltoaca” de odinioară abandonată de autoritățile din municipiul Turda a fost curățată, iar acum are haine noi, după ce a trecut printr-un proces de bugetare participativă. Lacul a fost decolmatat și acum e mai adânc; au fost montate coșuri de gunoi, o toaletă ecologică, gărdulețe, un loc de socializare și amenajate locuri de parcare. Sigur, nu e locul pentru cei foarte pretențioși, ci pentru cei care caută mai degrabă liniștea și apropierea de natură. Plus că nu există o taxă de intrare.
NOTĂ: „Băltoaca” se află în vecinătatea „Lacului Tarzan”, denumit și „Lacul fără fund”.
Apa și nămolul de aici constituie un plus pentru cei care iubesc împachetările și băile sărate. Și nu doar seniorii se bucură de noile condiții de aici, ci și copiii și părinții acestora. Este și cazul fostului deputat clujean, Adrian Dohotaru, care activează în zona civică și este președintele unui ONG (SOS). Adrian a vizitat „Băltoaca” în urmă cu trei zile, alături de soția și copiii lor. Acesta a povestit experiența avută aici.
„Știți ce se poate face prin bugetare participativă? De pildă, se poate face prin bugetare participativă unul dintre cele mai bune locuri de baie din Cluj, mai ales ca am inaugurat sezonul de îmbăiere anul ăsta! La Turda, era de ceva vreme ‘băltoaca’, extrem de sărată, dar abandonată de autorități, mai ales ca era ștrandul municipal lângă, cu taxă, și lacul ‘Tarzan’, cu acces general. Totuși, Tarzanul e mai pe nebuneală, aici pensionarii vor, firesc, liniște.
Lipseau dușuri, coșuri de gunoi, wc, foișoare, bănci, pontoane solide, nu improvizații, curățenie, gărdulețe care să delimiteze clar locurile de șezut de parcare.
În urma unui proiect câștigător de bugetare participativă, cu voturi online, dar mai ales offline, seniorii din toată țara se bucură de balta sărată, foarte sănătoasă pentru piele. Și nu doar ei, erau și destui copii din zonă si de vorbit se auzea în trei limbi, română, maghiară ori romani.
Lacul e decolmatat și mai adânc, curățenia exemplară, iar sarea, oricât de bună e ea, nu mai irită după ce te speli bine. Plus că nămolul in care ne distrăm constant vine mai ușor jos la duș. Toaleta e de bun simt, mai ales când ai copii.
Aș merge, dacă e buget, pe toaletă cu spălare automată, nu wc ecologic. Plus ca aș mai pune explicații despre sărătura unde suntem, de ce e arie naturală protejată, iar mașinile le-aș muta si mai departe față de gărdulețul actual.
Dar se pot face mult mai multe prin bugetare participativă si astfel de exemple să se multiplice cât mai tare, dar mai ales în adâncime. (…)
Mă bucur că am impulsionat introducerea bugetării participative în RO. Am ținut doar sa arăt un exemplu simplu, light, de vacanță, dar de care beneficiază anual zeci de mii de români, din vizita de azi la băi, pentru a arăta că merită revitalizat procesul la noi”, a explicat, pe contul său de Facebook, Adrian Dohotaru.
Sursa foto: Adrian Dohotaru
Legenda „Lacului fără fund” din Turda
Lacul Tarzan, care se învecinează cu „Băltoaca”, este situat în zona Băilor Sărate Turda, la aproximativ 35 de kilometri de Cluj-Napoca, și este frecventat anual de sute de turiști dornici de bălăceală; în plus apele sale ar avea proprietăți terapeutice recunoscute.
Lacul Tarzan are o suprafață de 0,4 hectare și mai este numit și „Lacul fără Fund” deoarece, potrivit tradiției, tot ce cade în el nu mai apare la suprafață. Acesta este amplasat pe locația celei mai vechi mine exploatată în perioada secolelor al XII-lea și al XIII-lea și are o legendă interesantă. Se spune că în lac ar fi căzut o căruță trasă de boi, încărcată cu nuntași și zestrea miresei. „Nimic nu a mai putut fi găsit ulterior ceea ce i-a făcut pe localnici să spună ca lacul nu are fund”, se arată în volumul Danei Deac, „Legende de pe Valea Ariesului”.
Totuși, „Lacul fără fund” nu este „fără fund”. Un bifozician clujean, Peter Hantz, cadru universitar, a realizat unele cercetări cu sonarul din care a reieșit că Lacul Tarzan are o adâncime de 12-14 metri.
Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.
