Frumoasa „Poartă Vieneză” de pe Cetățuie n-are lipici: preț redus cu 600.000 de euro. Explicațiile agenției imobiliare

Una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Cluj pare că n-are lipici la cumpărători. „Poarta Vieneză” de pe Dealul Cetățuii, că despre ea e vorba, a fost reabilitată în urmă cu trei ani, apoi a fost scoasă la vânzare, dar cumpărătorii, din ce se vede, nu s-au înghesuit s-o achiziționeze.

Nici măcar Primăria Cluj-Napoca n-a fost interesată, deși avea dreptul de preempțiune la cumpărarea clădirii. Probabil că prețul a fost motivul. De altfel, agenția a scăzut prețul în cursul acestui an.

Preț redus cu 600.000 de euro

Cunoscută drept „Poarta vieneză”, clădirea de pe Cetățuie a fost construită în 1734. Frumoasa construcție, care va avea în curând trei secole de atestare istorică, are o poveste fascinantă, pe care o vom reda mai jos.

În 2019, a fost reabilitată în urma unor investiții de aproximativ un milion de euro. Apoi a fost scoasă la vânzare pentru aproape 4 milioane de euro. Potrivit anunțului cunoscutei agenții sothebysrealty.com, „Poarta Vieneză” are 10 camere, patru băi, o suprafață utilă construită de 600 de metri pătrați și teren de 720 de metri pătrați.

În cei doi ani de pandemie, prețul clădirii-monument istoric a scăzut cu 600.000 de euro.

3.395.000 euro 

este suma avansată în prezent de agenție

Media9 a aflat care este motivul reducerii prețului acestei clădiri-simbol a Clujului chiar de la reprezentantul agenției imobiliare. „Atunci avea mai mult teren, 3.200 de metri pătrați. Este vorba de terenul unde funcționează Electric Garden. Acum se vinde clădirea și 720 de metri pătrați de teren, din fața și din spatele clădirii.

Am avut discuții privind vânzarea clădirii cu un investitor privat acum doi ani. Tot atunci, am făcut și demersurile privind preempțiunea, dar autoritățile și-au declinat dreptul de a cumpăra. Proprietarul dorește să vândă, iar prețul s-a diminuat în special din cauza faptului că suprafața de teren care este de vânzare în acest moment s-a redus”, a explicat, pentru Media9, Daniel Lengyel.

Reprezentantul agenției a mai spus că au mai fost și sunt discuții cu potențiali cumpărători, dar situația politică de acum, respectiv războiul din Ucraina, „nu ne ajută”.

DECLARAȚIE

„Sunt unii investitori de afară care sunt mai temători sau își fac temele mult-mult mai bine și stau cu ochii pe Ucraina. La începutul războiului, am simțit o reticență din partea investitorilor, dar în ultima săptămână s-a văzut un reviriment la proprietățile de peste 2 milioane de euro”

Daniel Lengyel, agent imobiliar

Istoria casei „Poarta Vieneză”, așa cum e ea prezentată de Sotheby’s:

În 1687 a fost semnat Tratatul de la Blaj, document prin care Imperiul Habsburgic impunea unui număr de 12 orașe din Transilvania să ofere adăpost trupelor sale pe durata iernii. Momentul a reprezentat începutul incursiunii austriece în Transilvania.

În ce privește Clujul, fortificațiile medievale ale orașului au fost considerate învechite, cu posibilități de cazare necorespunzătoare pentru soldații imperiului. În consecință, s-a decis construirea unei cetăți noi, pe Dealul Cetățuia, locație strategică datorită vederii panoramice pe care o oferea asupra centrului vechi al orașului. Construcția cetății a început în anul 1715 și a fost finalizată peste aproximativ 20 de ani.

Cetățuia a fost folosită ca închisoare timp de 200 de ani și aici au fost încarcerați și uciși mulți oameni. Printre ei s-a aflat și pastorul sas, Stephan Ludwig Roth, executat pe 11 martie 1849.

Roth a fost o figură importantă a Revoluției Române de la 1848. A fost un gânditor umanist, istoric și profesor care a susținut ideea că limba română ar trebui să devină limba oficială în Transilvania.

Una dintre principalele căi de acces în Cetate era Poarta Vieneza (Wiener Tor), ridicată în 1734, și care a fost reabilitată în urma unor investiții de aproximativ un milion de euro. Lucrările de refacere a vechilor porți s-au finalizat în cursul anului 2019, iar clădirea este pusă în valoare prin includerea sa în circuitul turistic și comercial al municipiului Cluj-Napoca.

„Poarta Vieneză” (Wiener Tor) este parte din ansamblul cetății bastionare și găzduia încăperi destinate soldaților ofițeri la etaj. În același timp, Poarta Vieneză asigura accesul pentru vehicule pe un drum ce înconjura dealul spre nord.
În interiorul incintei, în fața porții principale, cea a Vienei, se ridicau două clădiri de dimensiuni considerabile: clădirea comandamentului fortificației și o cazarmă. Alte trei edificii, de dimensiuni mai reduse, se aflau în zona porții Apel: la nord de aceasta, pulberăria, iar in fața intrării, brutăria cu un plan specific în forma de V și magazia de alimente.

Pe planul Cetățuii, păstrată în Kriegsarchiv Viena, și datată pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, apare sub denumirea de Poarta Principală (Haubt Thor), accesul prin aceasta poartă fiind asigurată de podul principal (haubt Brucke), un pod cu o structură din lemn. Pe acest plan apare planul parterului clădirii, a cărei planimetrie corespunde în totalitate cu cea din prezent.

Regele a ordonat vinderea cetății

Edificiul provine din prima faza de construcție a ansamblului fortificației bastionare de tip Vauban al Cetățuii din Cluj, fiind construită cel mai probabil, în primii ani ai edificării ansamblului, probabil în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.

Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, cetatea își pierde importanța sa militară, și în consecință în anul 1782, printr-un decret, regele a ordonat vinderea acesteia, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Clădirea păstrează, în linii mari, forma sa inițială, suferind la sfârșitul secolului al XIX-lea și în jurul anilor 1970 intervenții ample, în urma cărora ancadramentele din piatră barocă și tâmplăriile edificiului au fost aproape în totalitate schimbate.

Placă dedicată memoriei lui Stephan Ludwig Roth

Fațadele clădirii au un aspect simplu, fără nici o articulare verticală, și fără soclul marcat, numai cornișa principala profilată fiind prezentă pe toate fațadele edificiului. O altă caracteristică importantă a fațadelor este folosirea unor ancadramente din calcar la ferestrele cu închidere dreptunghiulară.

Majoritatea acestor ancadramente au fost așezate cu ocazia unei reparații capitale a clădirii, probabil cea din jurul anului 1970, când a fost așezată și placa comemorativă dedicată memoriei lui Stephan Ludwig Roth. Pe întreaga clădire s-a păstrat doar un singur ancadrament din epoca barocă, cea a ferestrei nordice a fațadei din vest. Ferestrele nu au un preaviz profilat, profilatura montanților continuându-se și pe partea inferioară a deschiderii, un procedeu des folosit în arhitectura barocă.

„Poarta Vieneză”, un punct de atracție al Clujului
Fațada principală a clădirii este cea sudică, spre interiorul fortificației. Axa principală este accentuată de prezența deschiderii în formă de arc, nemarcată de ancadrament sau alte decorații. Din cauza prezenței valului de pământ, fațada nordică a clădirii are un singur nivel, intrările de pe aceasta fiind deschise direct de la etajul clădirii.

Deși această poartă a constituit cel mai important acces în incinta cetății, ancadramentul cioplit din calcar se remarcă printr-o simplicitate caracteristică arhitecturii militare. Zona centrală a porții era adâncită pentru a asigura loc de retragere podului mobil. Etajul edificiului era accesibil prin cele două uși deschise în încăperile laterale ale nivelului respectiv.

„Poarta Vieneză” se află pe lista monumentelor istorice și reprezintă deja un punct de atracție al orașului.

Sursa foto: Agenția Sotheby’s