FAKE: Olanda se opune intrării României în Schengen din pricina concurenței Constanța – Rotterdam

Presa din România și chiar unii dintre politicieni susțin că Olanda nu va accepta vreodată ca România să facă parte din spațiul Schengen, din teama că portul Constanța va deveni cel mai mare al Europei și va afecta iremediabil economia olandeză, care își bazează mare parte a bugetului pe activitatea din portul Rotterdam. În realitate, nici măcar nu putem vorbi despre o concurență reală între cele două porturi, portul Rotterdam fiind avantajat de poziția geografică, capacități de lucru și infrastructură.

În contextul războiului din Ucraina şi amplificate de creșterea solidarității europene pe fondul crizei rezultate, şansele României de aderare la Schengen au crescut considerabil. Parlamentul european, liderii Germaniei și Franței, susțin explicit acest lucru. Finlanda a „întors armele”, dar singura opinie încă ezitantă este cea a Olandei. Ca urmare, tema Rotterdam-Constanţa a fost readusă în spaţiul public.

O analiză obiectivă din care să reiasă eventualele avantaje ale unuia dintre porturi faţă de celălalt trebuie să ţină cont nu doar de poziţia geografică, ci şi de aspecte de infrastructura portuară, reţeaua terestră de căi de acces şi, nu în ultimul rând, de situaţia socio-economică şi politică a zonelor analizate. În prezent, Rotterdam este cel mai mare port al Europei, cantitatea de mărfuri ce tranzitează portul olandez fiind mai mare decât cantităţile adunate ale următoarelor două, Anvers şi Hamburg. Portul Constanţa este mai degrabă un port izolat, orice transport maritim în legătură cu acesta trebuind să treacă prin două strâmtori, fapt ce presupune costuri şi termene de livrare mai mari, precum şi unele limitări de gabarit. El devine din ce în ce mai irelevant în relaţiile comerciale cu Asia şi în special China din două motive:

1. Noul Drum al Mătăsii devine pe zi ce trece o realitate care exclude o rută maritimă prin Marea Neagră. De câțiva ani, un tren de marfă circulă direct între coasta de est a Chinei și Londra, trecând inclusiv prin Rotterdam şi Hamburg. Mai mult, infrastructura de transport terestru (căi ferate şi autostrăzi) în Europa Centrală și de Vest este mult mai dezvoltată decât în România.
2. Deşi neocolită de controverse, achiziţia de către chinezi a portului Pireu a adus în prim-planul rutelor comerciale un nou hub regional. Raportat la investiţiile şi profiturile înregistrate de chinezi în Grecia, este de aşteptat ca interesul acestora să nu crească deloc în sensul relocării unora dintre operaţiuni în Marea Neagră.

Pe lângă dezavantajul geografic, Constanţa se confruntă şi cu probleme de ordin tehnologic, birocratic sau financiar. Portul Rotterdam este complet automatizat, fiind din acest punct de vedere portul cel mai avansat tehnologic din lume. În opoziţie cu acesta, nivelul tehnologic al portului Constanţa nu doar că stagnează, dar pare că scade odată cu trecerea timpului.

Adevărul despre ezitările Olandei cu privire la aderarea României la Schengen ţine în esenţă de politica internă a guvernului olandez. Mai concret, el are legătură cu fragilitatea majorităţii pe care se sprijină guvernul condus de Mark Rutte în parlament. Investit la aproape 300 de zile de la alegerile legislative, actualul guvern se sprijină pe o coaliţie formată din patru partide. Între ele, Uniunea Creştină, un partid conservator, care are doar 9 membri în parlament, 5 deputaţi din 150 şi 4 senatori din 75. Această formaţiune politică se opune puternic imigraţiei, mai ales celei islamice din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. De teamă că frontierele spaţiului Schengen nu vor mai fi la fel de bine securizate ca şi până acum, acest partid şantajează coaliţia de guvernare cu ruperea protocolului, în cazul în care, la Bruxelles, Olanda va vota pentru aderarea României şi Bulgariei. Nu în cele din urmă, aderarea ţării noastre nu va putea fi înfăptuită fără cea a Bulgariei, din considerente atât politice, cât și strict geografice. Din păcate, vecinii noștri din sud nu par a fi la fel de pregătiți pentru aderare.