După Cluj, un alt oraș din România visează la metrou

Clujul pare să fi inspirat și alte orașe. Iată, discuția despre metrou a ajuns și la Iași. Consilierul local Cosette Chichirău, fost deputat, a lansat ideea unei linii de metrou inspirate din modelul orașului Rennes, iar mesajul ei l-a stârnit imediat pe primarul Mihai Chirica, care a transmis că „ieșenii nu au nevoie de metrou”.

Privită dinspre Cluj, dezbaterea pare însă mult mai complicată decât o dispută politică.

La Cluj-Napoca, metroul a fost prezentat drept cel mai ambițios proiect de mobilitate urbană din România. Realitatea din teren arată însă altfel: lucrările avansează lent, apar frecvent blocaje administrative, iar calendarul inițial a fost deja depășit.

Șantierul este abia în prima etapă, deși graficul oficial prevedea lucrări mult mai avansate până la finalul anului 2025. În plus, „cârtițele” destinate secțiunii principale sunt de un an la Florești, dar nu au sfredelit niciun metru.

Problema banilor: cine poate finanța un metrou Acesta este punctul sensibil pe care, de regulă, entuziasmul nu îl atinge.

Proiectul metroului din Cluj este estimat la peste 2 miliarde de euro, cu perspectiva de a urca și mai mult, odată cu inflația și cu scumpirea materialelor. Bugetul anual al orașului poate acoperi doar vreo 10% din această sumă.

Clujul se bazează masiv pe bani europeni, dar finanțarea este împărțită pe mai multe programe și tranșe. În contextul austerității, mai degrabă nu există susținere națională pentru proiect.

În aceste condiții, ideea că un oraș precum Iașul ar putea demara un proiect similar fără o strategie financiară solidă este, cel puțin acum, greu de susținut.

Exemplul invocat de Cosette Chichirău – Rennes – este un oraș cu o tradiție în infrastructura de mobilitate, o economie stabilă și acces la fonduri consistente prin structurile administrative franceze. Prima linie de metrou a fost deschisă în 2002, iar investițiile au fost planificate pe termen lung, cu sprijin guvernamental major.

Comparația cu Clujul sau cu Iașul este interesantă, dar diferențele de capacitate financiară și administrativă sunt evidente.