De ce se demolează case vechi și hale industriale, la Cluj

Autor  Ionel Lespuc   în       8 luni în urmã  

Clujul se află într-o etapă crucială de transformare urbană, marcată de regenerarea unor zone centrale și reconversia terenurilor industriale. Arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism, explică direcția pe care o urmează orașul și subliniază importanța regândirii spațiilor urbane pentru a răspunde nevoilor actuale.

 Regenerarea urbană

„Dezvoltarea orașelor nu mai trebuie să consume terenuri noi. Trebuie să obținem maximum din zonele deja construite, care, în multe cazuri, nu oferă cel mai bun randament,” explică Țigănaș. Această abordare implică reconversia funcțională a unor spații care și-au pierdut scopul inițial, în special zonele industriale din Cluj. Aceasta este regenerarea urbană, pe care mulți dintre clujeni nu o înțeleg.

Zonele industriale, o oportunitate

Clujul beneficiază de o rezervă de terenuri în zone centrale, precum Piața Abatorului, Parcul Feroviarilor sau nordul căii ferate. „Aceste spații oferă un potențial extraordinar de regenerare. Salba de foste hale industriale, multe dintre ele abandonate, devin acum atractive pentru dezvoltatori și utilizatori,” spune arhitectul.

Exemple precum complexul Liberty, fostul Libertatea, demonstrează cum fostele spații industriale pot fi transformate în hub-uri moderne pentru afaceri și locuire. „Este o schimbare logică și previzibilă, care redă orașului zone uitate,” adaugă Țigănaș.

Cărarea bătătorită în cazul Liberty (dar și Prodvinalco, Someșul, Napochim etc) ești acum folosită cu succes de dezvoltatorii de la Tehnofrig, Carbochim, Sanex. Periferia veche e acum zonă pericentrală, industria s-a mutat la noile periferii.

La Tehnofrig se construiește un ansamblu imobiliar care va conține și dotări educaționale, lucru care lipsește în zonă. Pe platforma Carbochim va apărea proiectul Rivus, cu un parc de mari dimensiuni și cu spații culturale, de asemenea aflate în mare suferință în Cluj. La Rivus se păstrează două clădiri de patrimoniu industrial, iar la Sanex una. Proiectul Sanex se integrează cu proiectele de metrou și culoar auto de nord.

Un oraș compact, funcțional

Țigănaș pledează pentru un oraș mai compact și funcțional. „Este vorba de intervenții punctuale care să transforme zonele degradate în spații eficiente, ecologice și bine conectate la rețeaua de transport.” Clujul nu se reinventează prin demolări masive, ci prin adaptări inteligente care răspund cerințelor economice și sociale actuale.

Viitorul regenerării urbane în Cluj

Regenerarea urbană nu se oprește doar la reconversia zonelor industriale. Vedem evoluția de pe străzi precum Decebal, Traian, București, dar și Brâncuși sau Calea Mănăștur. Modernizarea acestor zone, precum și intervențiile din parcuri și de pe malul Someșului arată că orașul își redescoperă identitatea și investește în viitor.

„Un oraș modern nu este doar unul dens și bine conectat, ci și unul care știe să integreze trecutul industrial într-un viitor sustenabil,” concluzionează Țigănaș.

 

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.