De ce Emil Boc trebuie să ofere compensații CTP. Legal și european

Autor  Ionel Lespuc   în  ,      4 years în urmã  

“De ce Primăria oferă compensații CTP, de la bugetul local, pe timp de pandemie, de vreme de elevii și studenții nu circulă (aproape) deloc cu transportul în comun, iar pensionarii o fac arareori?” Aceasta a fost o temă de intensă dezbatere în ultima ședință de Consiliu Local. Opoziția și Puterea s-au contrat. Să lăsăm Compania de Transport Public în imposibilitate de plată sau să o ajutăm? Logica ar spune că alocările de sume exact ca în vremuri normale reprezintă o greșeală și că nu e treaba Primăriei cum se descurcă operatorul. Mai bine să meargă banii la sănătate! O judecată mai profundă dă însă un rezultat complet pe dos. Întărit și de legislație, de altfel.

Dacă voia să gândească pur comercial, CTP Cluj ar fi putut să oprească transportul, respectiv să decidă să își trimită angajații în șomaj tehnic. Au făcut asta majoritatea firmelor private de transport călători din țară – internaționali (obligați), interjudețeni și județeni (de bunăvoie)! Compania clujeană a funcționat însă – chiar dacă la jumătate de capacitate – considerând că există în continuare persoane care au nevoie de acest serviciu. Mai mult, compania a retras controlorii, oferind (neoficial) un serviciu public de transport gratuit, ca la Vilnius. Controlorii au acum sarcina de a dezinfecta vehiculele, la capăt de linie, iar încasările societății vin din conștiinciozitatea clujenilor.

Și pe timp de pandemie, și în vremuri normale, se întâmplă ca mijloacelele de transport să circule – la anumite ore și pe anumite trasee – cu doi călători sau chiar goale. Se acoperă în acest mod costurile? Evident că nu. Trebuie eliminate din program cursele nerentabile? Oare de câte ori, mai ales în tinerețe, v-ați bucurat că ați prins ultimul troleibuz spre casă?

La această concluzie au ajuns Parlamentul European și Consiliul Parlamentului European, încă din 2007, când au votat Regulamentul 1370. Au plecat de la următoarea premisă: “Multe dintre serviciile de transport terestru de călători care sunt necesare din punct de vedere al interesului economic general nu pot funcţiona în regim comercial. Autorităţile competente ale statelor membre trebuie să poată acţiona pentru a se asigura că asemenea servicii sunt prestate. Mecanismele pe care aceste autorităţi le pot utiliza pentru a asigura prestarea de servicii publice de transport de călători includ următoarele: atribuirea de drepturi exclusive operatorilor de servicii publice, acordarea de compensaţii financiare operatorilor de servicii publice şi definirea de norme generale de exploatare a transportului public care se aplică tuturor operatorilor”.

Ca să ne referim doar la ceea ce înseamnă “compensații financiare”, ajungem la articolul 34 al regulamentului: “Compensaţia pentru serviciile publice se poate dovedi necesară în sectorul transportului terestru de călători, astfel încât întreprinderile care răspund de serviciile publice să exploateze aceste servicii pe baza principiilor şi în condiţiile care le permit să îşi îndeplinească sarcinile. (…) În primul rând, ea trebuie acordată pentru a asigura prestarea serviciilor care sunt servicii de interes general în sensul Tratatului (de instituire a Comunităţii Europene n.r). În al doilea rând, pentru a evita denaturarea nejustificată a concurenţei, această compensaţie nu poate depăşi ceea ce este necesar pentru acoperirea costurilor nete ocazionate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public, ţinând seama de venitul generat prin aceasta şi de un profit rezonabil”.

Profit rezonabil poate fi un termen surprinzător, dar este și el corect, o dată ce îl pui pe transportator să circule și la ora 23, deși autobuzul culege doar întârziați. 

Regulamentul 1370 nu este aplicat peste tot în România. La transport interjudețean și județean, cu siguranță nu. Dacă s-ar fi aplicat, societățile de transport private nu ar fi tras pe dreapta pe vreme de pandemie; ar fi circulat după un orar redus și nu s-ar fi întâmplat ca asistente medicale din mediul rural să cerșească metode de transport către spitalele unde lucrează în zona urbană. De ce nu se aplică? Este un compromis. Autoritățile nu scot bani din buzunar, iar transportatorii pot lucra nefiscalizat. Toți închid ochii și le place așa, pe întuneric.

Dar Cluj-Napoca se supune prevederilor europene, iar transportul se face și el ca în lumea civilizată. Toată disputa din Consiliul Local, de zilele trecute, s-ar fi oprit dacă aveau regulamentul 1370 în fața ochilor.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.