De ce e Clujul scump – statistici surprinzătoare. Care este diferența dintre cererea și oferta de locuințe

Invitatul săptămânii la Real Estate Agenda, emisiune produsă de Napoca FM, în colaborare cu Media9, a fost conferențiarul universitar dr. Norbert Petrovici. Petrovici predă la Facultatea de sociologie și asistență socială, directorul Centrului interdisciplinar pentru știința datelor din cadrul UBB. El a realizat de curând un studiu pentru Primăria Cluj-Napoca și Centrul cultural clujean, în care a găsit explicații pentru prețul imobiliarelor din muncipiu, pe care le-a enunțat în emisiune. Așa cum se cunoaște, Clujul este campion național, cu o medie de 2.060 de euro pe metrul pătrat construit.

Studiul echipei de la Centrul interdisciplinar pentru știința datelor din cadrul UBB a pornit de la întrebarea dacă angajații care au lucrat de acasă pe timp de pandemie s-ar mai întoarce la munca de birou post-covid. Iar analiza arată că jumătate dintre ei ar prefera mai degrabă să își dea demisia decât să se întoarcă la serviciu fizic. Dar statistica s-a întins natural și spre locuire, întrucât IT-iștii au nevoie ca biroul de acasă să le ofere facilitățile celui din oraș. 

“Explozia prețurilor s-a datorat unei categorii foarte precise de populație. Este vorba despre IT-ist, dar nu numai de el, ci și populația care are bani, este solvabilă, și are o vârstă de până la 37 de ani”, a spus Norbert Petrovici. Așadar, prima concluzie este că slujbele bine plătite cresc prețurile imobiliarelor. 

De aici, discuția se complică. Avem de la Norbert Petrovici informații foarte interesante despre numărul de locuințe care se tranzacționează și care ne duc la o nouă concluzie: că diferența dintre cerere și ofertă este uriașă. Alt motiv de creștere a prețurilor.

“În fiecare an la Cluj se tranzacționează 6.500 – 7.000 de locuințe, adică undeva la 4% din fondul de locuințe. Cererea reală, solvabilă, este de 8.000, poate chiar 9.000. Cum îmi dau seama? Mă uit în zona metropolitană și agreg toate tranzacțiile. Știu că acești oameni ar cumpăra la Cluj, pentru că lucrează la Cluj. În acest timp, cel mai mult s-au construit într-un an 3.500 de locuințe, în 2018 și 2019. Oferta de apartament noi este brutal mai mică decât cererea, de aceea se tranzacționează multe locuințe vechi. (…) Dacă vrem să comparăm Clujul cu Bucureștiul, acolo cu cât locuința este mai nouă, cu atât este mai scumpă. În Cluj lucrurile nu stau așa. Cu cât este mai veche, este mai scumpă. Statistic am putut să ne uităm, folosind datele Primăriei. Avem o geografie foarte precisă a Clujului în termeni de prețuri. Cu cât te depărtezi de punctul zero al orașului, de Piața Unirii, atât pe axa nord-sud, cât și pe est-vest, prețul scade pe metrul pătrat. Pe de altă parte, zona care are explozia cea mai mare de prețuri, și se vede asta anual, nu este doar un trend de pandemie, este cea de sud-est. Asta înseamnă Gheorgheni, Între Lacuri, Mărăști”, a explicat Norbert Petrovici. 

60.000

de persoane, aproximativ, locuiesc în afara Clujului, dar lucrează la Cluj. Norbert Petrovici spune că aceștia ar fi trebuit să devină cetățeni ai municipiului, dar că lipsa unor locuințe accesibile i-a determinat să se mute la Florești, Baciu, Apahida etc.

Potrivit cercetătorului, există în plan un cartierul care ar putea salva Clujul. “Cartierul Sopor va fi salvarea Clujului, dacă se întâmplă. Acolo ar urma să locuiască 50.000 de clujeni, cam cât a pierdut orașul în zece ani”, a afirmat Petrovici.

Real Estate Agenda este o emisiune video produsă de Napoca Live, în colaborare cu Media9.