De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj? SIDU spune că se poate ajunge la „pierderea treptată a atractivității orașului”

Autor  Ionel Lespuc   în       3 years în urmã     1761 Vizualizări.  

Preambul. Clujul este pe primul loc în România, medalie de aur, în ceea ce privește media prețurilor din imobiliare. Depășește capitala, depășește chiar și o serie de localități din țări mai avansate. Metrul pătrat a ajuns să coste peste 2.000 de euro în medie, asta pentru că există ansambluri unde se plătește peste 2.500 de euro. La naiba, a devenit un lux să trăiești în inima Ardealului! Media9 a vorbit cu persoane implicate, dezvoltatori, arhitecți, analiști, reprezentanți ai societății civile și i-a întrebat două lucruri: cum s-a ajuns la atâta piper presărat pe prețuri și cum se poate stopa/încetini această cursă a scumpirilor metrului pătrat util din noile ansambluri.

Potrivit zf.ro, pe primul loc în clasamentul naţional al oraşelor cu cele mai mari preţuri se situează Cluj-Napoca (cu o medie de 2.060 de euro pe metru pătrat util, după un avans de 5% la trei luni), capitala Transilvaniei fiind urmată de Bucureşti (cu +0,7%, până la 1.640 de euro pe metru pătrat), apoi de Braşov (+3,7%, până la 1.430 de euro pe metru pătrat), care a devansat Constanţa (+1,5%, până la 1.380 de euro pe metru pătrat) şi Timişoara (+1,4%, până la 1.340 de euro pe metru pătrat), acestea fiind urmate de Craiova (+1,2%, până la 1.300 de euro pe metru pătrat), Iaşi (+2,9%, până la 1.170 de euro pe metru pătrat) şi Oradea (+0,5%, până la 1.160 de euro pe metru pătrat).

Iată ce spune SIDU – strategia integrată de dezvoltare urbană, realizată de specialiști de la Banca Mondială (DOCUMENT). Consiliul local a votat acest document, deși critică inacțiunea administrației locale. Vă oferim cele mai concludente concluzii, selecționate de activistul civic Adrian Dohotaru.
„Municipiul Cluj-Napoca se confruntă, inclusiv pe fondul faptului că este orașul cu cele mai ridicate prețuri ale locuințelor din România, cu un risc tot mai ridicat de excluziune de la locuire de calitate. În prezent, stocul de locuințe publice al municipalității este foarte redus în comparație cu numărul cererilor venite din partea cetățenilor care nu își permit achiziționarea sau închirierea unei locuințe decente de pe piața liberă. Demersurile Primăriei de a construi și achiziționa noi locuințe publice s-au concretizat până în prezent într-o creștere lentă a stocului, fiind necesară astfel implementarea unei soluții de subvenționare a chiriei, de care beneficiază însă un număr destul de restrâns de persoane. Acest lucru poate conduce, pe termen mediu și lung, la pierderea treptată a atractivității orașului pentru noi locuitori, mai ales pentru cei cu ocupații care sunt remunerate sub nivelul salariului mediu, cu implicații grave asupra dinamicii demografice, pieței muncii, mixității sociale etc. (…)
Citește și:
Creșterea continuă și accentuată a prețurilor la locuințe din ultimii ani, precum și fenomene precum vânzarea la stadiul de proiect a unor unități locative, indică, printre altele, un volum insuficient al ofertei venite din partea dezvoltatorilor. Una dintre cauzele acestei stări de fapt este și deficitul de terenuri care sunt supuse procesului de urbanizare/reurbanizare (de ex. stocul de terenuri neconstruite din zona de sud-est a municipiului, abandonarea unor proiecte în PPP în zona Lomb, Borhanci și Cartierul Tineretului, reconversia doar parțială a fostelor platforme industriale pentru funcțiuni mixte etc. – de ex. coridorul industrial de-a lungul căii ferate, platforma CUG), care nu au permis implementarea conceptului de oraș compact, ci au încurajat mai degrabă suburbanizarea, cu externalități negative (formare de ambuteiaje, calitate precară a construcțiilor noi, lipsa infrastructurii tehnico-edilitare, a spațiilor publice și a celor verzi, a facilităților educaționale etc.) (…)”
Citește și:

De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj? Enikő Vincze: „Un rezultat al aurei create prin propagandă”

În cadrul Barometrului Urban 2020, 97% dintre clujeni au răspuns că sunt fericiți să trăiască în ClujNapoca – cel mai ridicat procent dintre orașele incluse în studiu. În același timp, 75% dintre clujeni au spus că este dificil să găsească o locuință la un preț rezonabil. O problemă aparte o reprezintă locuințele sociale, cu un stoc sub-dezvoltat, raportat la cererile depuse la Primărie anual. Mai mult, este foarte probabil ca nevoia de locuințe sociale să fie mai mare decât cererea efectivă. Atlasul Zonelor Urban Marginalizate din România arată că încă din 2011 (la momentul Recensământului), peste 10% din populația Clujului era marginalizată pe locuire. Un capitol separat a fost elaborat, ca atare, pe tema locuirii în acest SIDU. În paralel, însă, se elaborează Strategia pe Locuire a Clujului – prima astfel de strategie elaborată la nivel local în România. (…)
Citește și:
Pentru încurajarea și atragerea din partea municipiului a diferitelor categorii sociale și profesionale, precum și pentru a realiza o mixtare socială reală, se impune reglementarea viitoarelor dezvoltări rezidențiale pentru a se asigura un procent de 25% din numărul total de unități locative pentru locuințe accesibile”, arată SIDU.

Tag

, ,

Articole asemanatoare

About  


Clădire de birouri cu acoperi...


10 companii aeriene, peste 30 ...