De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj? Șerban Țigănaș: “Administrația nu a fost un partener al utilizatorilor orașului”
Preambul. Clujul este pe primul loc în România, medalie de aur, în ceea ce privește media prețurilor din imobiliare. Depășește capitala, depășește chiar și o serie de localități din țări mai avansate. Metrul pătrat a ajuns să coste peste 2.000 de euro în medie, asta pentru că există ansambluri unde se plătește peste 2.500 de euro. La naiba, a devenit un lux să trăiești în inima Ardealului! Media9 a vorbit cu persoane implicate, dezvoltatori, arhitecți, analiști, reprezentanți ai societății civile și i-a întrebat două lucruri: cum s-a ajuns la atâta piper presărat pe prețuri și cum se poate stopa/încetini această cursă a scumpirilor metrului pătrat util din noile ansambluri.
Potrivit zf.ro, pe primul loc în clasamentul naţional al oraşelor cu cele mai mari preţuri se situează Cluj-Napoca (cu o medie de 2.060 de euro pe metru pătrat util, după un avans de 5% la trei luni), capitala Transilvaniei fiind urmată de Bucureşti (cu +0,7%, până la 1.640 de euro pe metru pătrat), apoi de Braşov (+3,7%, până la 1.430 de euro pe metru pătrat), care a devansat Constanţa (+1,5%, până la 1.380 de euro pe metru pătrat) şi Timişoara (+1,4%, până la 1.340 de euro pe metru pătrat), acestea fiind urmate de Craiova (+1,2%, până la 1.300 de euro pe metru pătrat), Iaşi (+2,9%, până la 1.170 de euro pe metru pătrat) şi Oradea (+0,5%, până la 1.160 de euro pe metru pătrat).
Iată ce a spus, pe acest subiect, cunoscutul arhitect clujean Șerban Țigănaș, fost președinte al OAR, timp de două mandate, și actual decan al Facultății de Arhitectură din cadrul UTCN.
“Totul a plecat de la introducerea speculativă în intravilan a unei suprafețe mult mai mari decât era necesar pentru următoarele două decenii de dezvoltare. Prețul aprtamentelor este prețul propriului succes al orașului, rezultat din jocul cererii și ofertei. Clujul este un oraș dorit, care atrage, iar asta urcă prețurile. Din păcate, administrația locală a jucat doar un rol de arbitru în toți acești ani de dezvoltare, nu de partener cu utilizatorii orașului.
Se poate discuta mult despre un subiect care nu poate și nu trebuie simplificat. Merita discutat și despre cum ar putea fi domolită această ascensiune aparent de neoprit a prețurilor. Pentru asta ar fi important ca administrația să își anunțe interesul, sper sincer, pentru a potoli elanul speculativ. Măsurile pe care le ia legat de obligațiile dezvoltatorilor, firești în principiu, nu sunt corect calibrate și nu vor contribui la reducerea costurilor, dimpotrivă. Soluțiile țin de planificarea autentică a operațiunilor, în parteneriat sau măcar cooperare public-privată. Este o preocupare care nu are precedent la Cluj.
Citește și:
Mihai Curteanu: „Fără o dezvoltare coerentă, transformăm o perlă în favelă”
A discuta de ce e Clujul atât de scump la locuit și ce e de făcut are tot sensul! Lipsește o etică a dezvoltării. Se speculează slăbiciunile cumpărătorilor, fără a încerca aplicarea unor mecanisme de reglaj, care se practică în lume. Am mai spus că măsurile actuale, deși menite să tempereze dezvoltarea și să compenseze lipsa dotărilor din zonele nou construite, nu par a fi eficiente și contribuie, paradoxal, la scumpirea locuințelor, din motive evidente, care țin de recuperarea investițiilor. Prețurile nu vor scădea, dar important e să nu crească în continuare, în timp ce calitatea locuirii ar trebui să crească, deci să primim mult mai mult pentru prețul plătit.
Citește și:
De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj? Adrian Dohotaru: „Este scump și pentru că în ultimul timp nu a dezvoltat infrastructura necesară, de la drumuri la spații verzi la școli”
Evident, mai e un subiect important. Pe piață trebuie să existe o gamă mult mai largă de tipuri de locuințe, cantitativ proporțional cu nevoile și posibilitatile. Cele accesibile și cele sociale lipsesc aproape complet, oricum nu au o pondere bună în Clujul zilelor noastre. Iată de ce e nevoie de politici pentru a încuraja apariția și dezvoltarea lor. Care sunt aceste politici? Stimulare, suport și descurajare, pe de altă parte, a celor care fac altceva. Problema nu se rezolvă nici cu glume pe social media, nici cu proteste în stradă sau declarații politicianiste, deși toate acestea sunt cumva inevitabile și poate unele chiar necesare, fără a fi suficiente”, spune Țigănaș.