De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj. Ligia Subțirică crede că soluția sunt turnurile cât mai înalte: „O dezvoltare mai mult pe verticală ar fi benefică”

Preambul. Clujul este pe primul loc în România, medalie de aur, în ceea ce privește media prețurilor din imobiliare. Depășește capitala, depășește chiar și o serie de localități din țări mai avansate. Metrul pătrat a ajuns să coste peste 2.000 de euro în medie, asta pentru că există ansambluri unde se plătește peste 2.500 de euro. La naiba, a devenit un lux să trăiești în inima Ardealului! Media9 a vorbit cu persoane implicate, dezvoltatori, arhitecți, analiști, reprezentanți ai societății civile și i-a întrebat două lucruri: cum s-a ajuns la atâta piper presărat pe prețuri și cum se poate stopa/încetini această cursă a scumpirilor metrului pătrat util din noile ansambluri.

Potrivit zf.ro, pe primul loc în clasamentul naţional al oraşelor cu cele mai mari preţuri se situează Cluj-Napoca (cu o medie de 2.060 de euro pe metru pătrat util, după un avans de 5% la trei luni), capitala Transilvaniei fiind urmată de Bucureşti (cu +0,7%, până la 1.640 de euro pe metru pătrat), apoi de Braşov (+3,7%, până la 1.430 de euro pe metru pătrat), care a devansat Constanţa (+1,5%, până la 1.380 de euro pe metru pătrat) şi Timişoara (+1,4%, până la 1.340 de euro pe metru pătrat), acestea fiind urmate de Craiova (+1,2%, până la 1.300 de euro pe metru pătrat), Iaşi (+2,9%, până la 1.170 de euro pe metru pătrat) şi Oradea (+0,5%, până la 1.160 de euro pe metru pătrat).

Am cerut un punct de vedere și de la Ligia Subțirică (foto sus, în stânga), fostul arhitect șef al municipiului Cluj-Napoca.

„Este vorba, în mod evident de raportul între cerere și oferta. Economie de piață. Cunoaștem cu toții faptul că orașul nostru s-a dezvoltat de-a lungul Somesului. În vest, Clujul se mărginește cu comuna Florești, iar în est, cu Apahida. Deci, există limitări spațiale clare pe direcția est-vest. La sud și nord, orice dezvoltate urbanistică este problematică. Pentru a crește pe acessta direcție, Clujul ar trebui să “dea pe dinafară”, peste dealuri. Problematic și dificil. Există puține zone în care orașul s-ar putea extinde. ( Sopor? ). În zonele constituite ale orașului, îndesirile pot fi doar punctuale sau datorate unor restructurări. În zona centrală avem un patrimoniu construit remarcabil, protejat în mare măsură, orice intervenție fiind extrem de dificilă și fiind supusă unor analize și avizări detaliate.

Cât despre cartiere, apariția de noi imobile (și deci noi unități locative) este tot sporadică și aleatorie. Cartierele de blocuri ale celei de-a doua jumătăți a secolului XX sunt practic inabordabile. Cartierul Gheorgheni a fost atât de dibaci proiectat, încât nu a putut fi “îndesit” nici măcar atunci când Nicolae Ceaușescu făcea descinderi în cartierele de blocuri pentru a identifica personal amplasamente pentru noi imobile de locuințe colective. În schimb, cartierul Grigorescu nu a avut același noroc. Extrem de aerisit inițial, cu zone verzi generoase, a fost brutal “îndesit”, ajungându-se la configurația de azi.

În Mănăștur s-au făcut de asemenea îndesirile posibile, destul de haotice de altfel. Orice apariție de noi imobile (locuințe, birouri, etc) este deci dificilă și oricum sporadică. Probabil că o dezvoltare mai mult pe verticală ar fi benefică, atât pentru numărul de mp obținuți, cât și pentru suprafețele de zone verzi aferente, în contextul actualului PUG, orice creștere a înălțimii imobilelor/ansamblurilor ar fi condiționată de întocmirea unor documentații urbanistice. Care pot fi avizate sau nu. Oricum durează și asta îi descurajează pe investitori. Deci, oferta este limitată.

Cât despre cerere, nu cred că mai e nevoie să detaliem. Vedem cu toții că în afara de IT, un adevărat magnet pentru o noua populație în oraș, Clujul pare să exercite o atracție remarcabilă pentru diverse categorii de tineri (mai ales).

Pe scurt, aceste elemente definesc raportul între cerere și ofertă, generatorul prețurilor imobiliarelor”, a afirmat Ligia Subțirică.

De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj? Șerban Țigănaș: “Administrația nu a fost un partener al utilizatorilor orașului”

De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj. Emil Boc: „E o presiune extraordinară pe mine în fiecare zi, pentru a da drumul la tot felul de proiecte”

De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj. Răzvan Cuc: „Autoritățile îngreunează autorizările prin procese birocratice tot mai anevoioase”

De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj? SIDU spune că se poate ajunge la „pierderea treptată a atractivității orașului”