De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj? Adrian Dohotaru: „Este scump și pentru că în ultimul timp nu a dezvoltat infrastructura necesară, de la drumuri la spații verzi la școli”

Autor  Ionel Lespuc   în       3 years în urmã     1721 Vizualizări.  

Preambul. Clujul este pe primul loc în România, medalie de aur, în ceea ce privește media prețurilor din imobiliare. Depășește capitala, depășește chiar și o serie de localități din țări mai avansate. Metrul pătrat a ajuns să coste peste 2.000 de euro în medie, asta pentru că există ansambluri unde se plătește peste 2.500 de euro. La naiba, a devenit un lux să trăiești în inima Ardealului! Media9 a vorbit cu persoane implicate, dezvoltatori, arhitecți, analiști, reprezentanți ai societății civile și i-a întrebat două lucruri: cum s-a ajuns la atâta piper presărat pe prețuri și cum se poate stopa/încetini această cursă a scumpirilor metrului pătrat util din noile ansambluri.

Potrivit zf.ro, pe primul loc în clasamentul naţional al oraşelor cu cele mai mari preţuri se situează Cluj-Napoca (cu o medie de 2.060 de euro pe metru pătrat util, după un avans de 5% la trei luni), capitala Transilvaniei fiind urmată de Bucureşti (cu +0,7%, până la 1.640 de euro pe metru pătrat), apoi de Braşov (+3,7%, până la 1.430 de euro pe metru pătrat), care a devansat Constanţa (+1,5%, până la 1.380 de euro pe metru pătrat) şi Timişoara (+1,4%, până la 1.340 de euro pe metru pătrat), acestea fiind urmate de Craiova (+1,2%, până la 1.300 de euro pe metru pătrat), Iaşi (+2,9%, până la 1.170 de euro pe metru pătrat) şi Oradea (+0,5%, până la 1.160 de euro pe metru pătrat).

Am discutat cu Adi Dohotaru, președintele asociației Societatea Organizată Sustenabil și realizator al rubricii Starea Locuirii de la Starea Nației.

„Clujul este, în bună măsură, victima propriului PR, ceea ce conduce la o bulă imobiliară. Potrivit Barometrului Urban, trei sferturi dintre clujeni spun că e dificil să găsească o locuință în Cluj la un preț accesibil în condițiile în care metrul pătrat a trecut de 2.000 de euro. În același timp, strategia SIDU a Clujului propune ca 25% dintre locuințele orașului din noile ansambluri rezidențiale să fie la prețuri accesibile. 

Din păcate, Primăria condusă de primarul Emil Boc nu a arătat până acum într-un mod coerent cum va facilita ca un sfert dintre locuințele care vor fi tranzacționate în noile cartiere să fie sub prețul pieței. Clujul este un oraș scump pentru că mulți investitori din orașele din Ardeal, nu doar din Cluj, investesc în imobiliare. Apoi, din cauza dinamicii universitare, Clujul este un oraș atractiv pentru noi rezidenți, care după studenție se integrează pe piața muncii, destui în IT, unde sunt salarii mai ridicate. Clujul este scump și pentru că în ultimul timp nu a dezvoltat infrastructura necesară, de la drumuri la spații verzi la școli și alte bunuri comune, pentru a crea noi cartiere. 
E loc de a se construi la Cluj, în Sopor, în zona industrială, în zona gării etc. pentru a mări oferta și a scădea parțial prețurile, dar înainte de a avea astfel de planuri de construcții, autoritățile trebuie să asigure bunuri comune pentru a evita siuații de planificare deficitară ca în Bună Ziua sau Florești. 
Citește și:

Strategia SIDU arată pe bună dreptate că este un număr insuficient de locuințe publice. Miza e de a mări considerabil stocul de locuințe publice. Un alt lucru pe care l-am discutat cu primarul Emil Boc, dar propunerea mea legislativă nu a fost scoasă de la sertar în noul legislativ, deși sunt și parlamentari clujeni semnatari. Inițiativa legislativă prevede ca prin Planul Urbanistic Zonal se poate stabili, în funcție de nevoile de locuințe sociale, de necesitate sau de sprijin, posibilitatea de majorare, prin negociere cu investitorii imobiliari, a înălțimii maxime admise sau a indicatorilor urbanistici ai proiectelor de locuințe cu cel mult 20%, în schimbul dării în plată a unor unități locative individuale. Cota primită de stat trebuie să fie de minimum 5% și maximum 15% din totalul unităților locative din ansamblu respectiv. Mecanismul de compensare nu presupune cheltuieli în plus nici pentru unitățile administrativ-teritoriale și crește profitul investitorilor cu până la 5%. Apoi, e important ca Primăria să își folosească eficient terenurile publice și să achiziționeze gradual altele pentru  a avea mai multe locuințe sociale și accesibile. Trebuie văzut unde mai are Primăria teren, ca pe Dealul Lombului cum a eșuat mai demult un proiect imobiliar de anvergură, și să pună la dispoziție teren pentru construcții și la schimb să existe un număr cât mai mare de apartamente publice și accesibile”, a explicat Adi Dohotaru.

Tag

, ,

Articole asemanatoare

About  


Clădire de birouri cu acoperi...


10 companii aeriene, peste 30 ...