Curteanu: Metroul Clujului mare
Discutăm, în ultimul an, tot mai des despre mobilitate urbană, despre modalitatea prin care putem reduce traficul rutier care a ajuns la un volum mare, fiind o consecință a dezvoltării urbane. Am vrut să ne păstrăm statutul de capitală economică a Transilvaniei și am reușit, dar acest statut implică niște costuri. Haideți să vedem cum le putem diminua.
Trebuie să înțelegem că orașul nostru a devenit un magnet, ceea ce ar trebui să ne bucure, deoarece asta înseamnă că oferă premisele unui trai mai bun (salarial, medical, educațional) pentru cei care se relochează aici. Nu mai e Clujul pe care îl știam, e Clujul mare. Ei bine, urmărind acest trend de creșterea demografică, este inevitabilă transformarea Clujului într-o veritabilă metropolă, după modelele spre care tindem și pe care le dăm ca exemple de bune practici.
Ce însemnă asta? Că administrațiile publice locale sunt obligate să vină cu proiecte nu pentru o generație doar, ci pentru cel puțin două-trei; proiecte de dezvoltare durabilă care să facă față provocărilor pe care viitorul le va ridica fără doar și poate.
Un astfel de proiect este și metroul, un proiect ambițios deja finanțat și pentru a cărui realizare poate începe efectiv munca. Va fi posibilă realizarea lui într-un termen relativ scurt? Dacă “scurt” înseamnă 10-12 ani, atunci da, iar construcția lui va crea disconfort, e firesc. Ce urmează va fi greu de îndurat, cu șantiere, demolări și camioane la tot pasul. Într-un final, însă, ne vom bucura cu toții de utilizarea acestui mijloc de transport.
Am putea lua ca studiu de caz Bilbao, un oraș comparabil ca dimensiune cu urbea noastră, cu o populație de 345.000 de locuitori. Împreună cu zona metropolitană adună undeva la 1.000.000 de locuitori. Ei bine, în acest oraș a început construcția liniei 1 de metrou cu 23 de stații în anul 1988, fiind finalizată în 1995.
De precizat că din 1995 și până astăzi s-a tot lucrat la extindere rețelei, astfel că în anul 2022 metroul din Bilbao operează pe 49,16 kilometri, având 48 de stații, dintre câte 31 subterane și 17 pe suprafață, cu 80 de accese, fără a lua în calcul ascensoarele. A devenit a treia companie de metrou din Spania, în funcție de numărul de pasageri transportați, mai exact 87.133.334 în anul 2013.
Bilbao nu a fost nici prea mic, ca metropolă, nici prea incapabil, ca administrație, să ducă la bun sfârșit acest proiect. Se va putea ridica și Clujul la acest nivel. Eu cred că da. Și Clujul va fi tot mai mare, va urca spre un milion de locuitori în anii care vin, cu zona sa adiacentă.
Eu cred că metroul este un proiect realizabil, care, pe lângă avantajele evidentele legate de transport, va pune încă o dată Clujul pe harta marilor metropole ale Europei.
Despre mobilitate urbană și Clujul metropolă (Clujul celor 1.000.000 de locuitori), cât și despre importanța absorbției de către orașul magnet a comunelor din imediata apropiere, vom discuta și cu alte ocazii.