Cum n-am construit nicio școală, am construit 5! Boc a replicat la acuzațiile USR

Primarul Clujului, Emil Boc, a ținut să răspundă astăzi, în ședința de Consiliu local, unor acuzații ale opoziției locale. USR calcula pe Facebook, zilele trecute, că, în mandatele lui Boc, la Cluj nu s-a construit nicio școală nouă.

Primarul a început ședința cu o lungă prezentare, menită evident să anihileze atacul USR. Mai întâi, a spus că, din 2013 până astăzi, s-au dat în folosință 104 săli de clasă, echivalentul a patru școli noi cu câte 25 de clase. Mai sunt în lucru 32 de săli de clasă, echivalentul unei alte școli. Total: cinci școli noi, a adunat primarul. O altă aritmetică: 1.723 de copii în cele 104 clase și încă 921 de elevi în viitoarele 32 de săli. Apoi, Clujul ar mai urma să aibă școli în Borhanci, Sopor și Bună Ziua.

La toată povestea asta, Emil Boc a venit și cu niște informații referitoare la populația Clujului: era 328.602 în 1992, 317.953 în 2002, 324.576 în 2011, iar primarul spune că, probabil, în urma recensământului de anul acesta, vom ajunge mai aproape de valoarea din 1992, circă 327.000 de cetățeni. În opinia edilului-șef, singura explicație pentru numărul mai mare de elevi la o populație relativ egală este un aflux dinspre zona metropolitană. Dacă nu sunt școli în suburbiile Clujului, copiii trebuie să vină în municipiu. Emil Boc a prezentat și o situație a cererilor de flotant din 2016 încoace; minim, 4.360 anul acesta, încă nefinalizat, maximum, 9.434 în 2016. 

USR a reacționat la discursul primarului prin vocea Alexandrei Oană, care este profesor. Aceasta a spus că, deși s-au construit corpuri noi de clădire, numărul școlilor care își cheamă copiii în schimburi este în creștere. “Când o școală crește în dimensiuni, absoarbe numărul de copii și este o soluție pe termen scurt, dar pe termen lung nu este un lucru bun. Curtea rămâne la fel, numărul de laboratoare, de cantine rămâne la fel, traficul în jurul școlii devine tot mai intens. Noi trebuie să reducem migrația dintr-un cartier în altul și să putem absorbi numărul de elevi. De aceea, cred că ar trebui să avem școli noi, nu corpuri noi de școli”, a spus Alexandra Oană. 

“V-am spus că am construit cinci școli noi, dar e vorba de corpuri noi, nu integrale. Unde să introduci școli, unde să găsești terenuri de mari dimensiuni în cartierele Clujului? Nu se puteau face școli în vârful Făgetului. Populația este aceeași de 30 de ani, iar noi facem față la nevoia crescândă din zona metropolitană. Populația din zona metropolitană folosește Clujul ca un centru de excelență în educație. Și nu e un lucru greșit, ei sunt clujeni. Dar când am spun că am făcut tot ce a fost omenește posibil, chiat s-a făcut”, a replicat, încă o dată, Emil Boc.

Observația este că, da, Clujul a devenit un oraș-magnet. Doar că mulți dintre oamenii atrași aici nu își permit apartamentele tot mai scumpe, așa că își găsesc locuințe în zona metropolitană. La fel, în suburbii stau și clujenii vechi, care nu mai fac față prețurilor din oraș. Nu 327.000, ci vreo 450.000 de suflete trăiesc în aria metropolitană. Ei sunt cei care au serviciu în Cluj-Napoca, care aglomerează străzile orașului, realizând acel tranzit din cauza căruia Emil Boc a blocat acordarea de autorizații de construire, ei sunt cei care vin la școli, grădinițe și creșe în Cluj și le umple până dau pe afară. 

La finalul discuției, Adriana Cristian, consilier local USR, a formulat două întrebări care nu au mai primit răspuns: ce a făcut în ultimii 18 ani pentru a minimaliza impactul asupra școlilor și dacă nu cumva cetățenii cu flotant nu sunt clujeni care nu își mai permit să o locuință în Cluj și își întocmesc acte pe domiciliul părinților.