Cum arată o arie naturală protejată în oraș. Exemple din Oradea și Arad

Autor  Ionel Lespuc   în       1 saptãmânã în urmã     313 Vizualizări.  

Ariile naturale protejate din orașe sunt o soluție esențială pentru menținerea echilibrului între dezvoltarea urbană și necesitatea protejării biodiversității. Aceste spații verzi nu doar că aduc natura mai aproape de locuitori, dar oferă și ocazii de recreere, educație și, mai important, asigură un refugiu pentru diverse specii de plante și animale.

În volumul „Soluții bazate pe natură la Someș”, coordonat de Adrian Dohotaru, se explorează cum pot fi integrate aceste arii naturale protejate în mediul urban. Iată trei caracteristici esențiale care definesc aceste spații, prezentate împreună cu exemplele concrete din orașe din România.

Volumul poate fi descărcat de pe librariaUBBCluj.ro.

1. Accesibilitate ușoară pentru toți

Un aspect crucial al unei arii naturale urbane este accesibilitatea. Spre deosebire de spațiile naturale situate în afara orașelor, aceste arii protejate trebuie să fie ușor de accesat pentru locuitorii din oraș, fie că este vorba despre copii, vârstnici sau persoane din diverse categorii sociale. De exemplu, pe malurile Crișului Repede din Oradea, a fost creat un acces facil la apă, cu o amenajare minim invazivă care permite oamenilor să se bucure de natură fără a perturba mediul înconjurător. În Cluj-Napoca, reabilitarea malurilor Someșului Mic a facilitat accesul oamenilor la apă, cu trasee pietonale și cicliste care încurajează plimbările în aer liber.

Accesul este important nu doar din perspectiva recreerii, ci și pentru educația non-formală. O excursie cu clasa într-o arie naturală din oraș devine mult mai accesibilă atunci când există transport public eficient și trasee ușor de parcurs. În lipsa acestora, costurile de transport pot deveni o povară pentru multe familii.

2. Amenajare minim invazivă și protejarea biodiversității

Pentru a proteja biodiversitatea, ariile naturale urbane trebuie amenajate într-un mod cât mai minim invaziv. De exemplu, în Cluj-Napoca, Someșul Mic a redevenit un habitat pentru specii precum vidrele și castorii, după reabilitarea malurilor și renunțarea la decolmatarea excesivă a albiilor. Alte exemple de reabilitare includ râuri precum Crișul Repede în Oradea sau Mureșul la Arad, unde accesul oamenilor la apă este combinat cu protecția habitatului natural.

Amenajările includ coridoare ecologice continue și evitarea potecilor în zone sensibile, cum ar fi pajiștile perene sau zonele de cuibărit. În acest mod, fauna și flora pot coexista cu activitățile umane, fără a fi afectate în mod negativ. Proiecte de renaturare, cum ar fi cele de-a lungul râurilor din Satu Mare sau Cluj, demonstrează că biodiversitatea urbană poate fi protejată eficient prin măsuri care reduc impactul infrastructurii gri.

3. Educație non-formală și implicarea comunității

Un aspect important al acestor arii naturale este rolul lor educațional. Ariile naturale din orașe nu sunt doar spații de recreere, ci și laboratoare deschise pentru educația de mediu. Copiii și tinerii pot învăța despre biodiversitate și importanța protejării naturii prin programe educative organizate în colaborare cu școlile și universitățile.

Exemple precum proiectele de renaturare din Someșul Mic sau reabilitarea zonelor umede din alte orașe au demonstrat că educația non-formală joacă un rol esențial în conștientizarea importanței mediului. Pentru ca aceste proiecte să fie eficiente, este nevoie de colaborarea dintre autorități locale, instituții academice și ONG-uri specializate în protecția mediului.

Adrian Dohotaru subliniază că ariile naturale urbane trebuie gestionate cu implicarea comunității. Coabitarea om-natură nu presupune restricționarea totală a accesului, ci integrarea oamenilor în protejarea acestor spații. Exemplele din orașele românești, unde râurile nebetonate au devenit puncte de referință pentru biodiversitate, arată că o gestionare atentă poate asigura un echilibru durabil între natură și dezvoltare urbană.

Sursa: Adrian Dohotaru, Soluții bazate pe natură la Someș, coordonat de Adrian Dohotaru, în colaborare cu specialiști în urbanism și mediu.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.