Comunele din jurul Clujului vor să crească mari :). Rezultatul sondajelor

Scriam, săptămâna trecută, că se lucrează la un Plan de amenajare a teritoriului județean (PATJ), pentru care Consiliul Județean Cluj a cerut asistență tehnică din partea Băncii Mondiale.

Au fost organizate dezbateri cu cetățenii, iar concluziile au fost publicate pe site-ul dedicat, patjcluj.ro. Una dintre concluzii este că județul Cluj ar trebui să aibă mai multe orașe.

“În județul Cluj, densitatea orașelor (incluzând și municipiile) este de doar 0,9 orașe / 1000 km2 , sub media națională de 1,25 orașe / 1000 km2 . Acest fapt ar trebui, la rândul său, să creeze premise pentru ca unele comune să devină orașe, dacă îndeplinesc standardele minimale cerute de lege. Mai exact, pentru a se ajunge la o valoare a densității orașelor apropiată de media națională, ar fi necesară existența a încă 2-3 orașe”, se arată în raportul final.

Ca urmare, se propune crearea premiselor pentru dezvoltarea unui oraș nou, între Jucu și Bonțida, unind practic cele două localități. De asemenea, trecerea localităților Florești, Apahida, Baciu și Gilău în categoria așezărilor urbane (fie prin contopirea administrativă cu municipiul Cluj-Napoca, fie prin obținerea statutului de oraș, în urma referendumurilor locale).

Subliniem acest „referendumuri locale”, întrucât am întâlnit persoane care cred că se pot lua decizii peste capul lor. Iar așa ceva se întâmpla doar până în 1989.

Media9 i-a invitat pe locuitorii din Florești, Apahida, Baciu și Gilău să își spună părerea. Pentru primele trei comunități au existat trei întrebări, întrucât apropierea de Cluj-Napoca ar putea determina asimilarea lor, transformarea practic într-un cartier al municipiului. Pe gilăuani i-am chestionat dacă doresc să devină oraș; mențiunea care trebuie făcută este că Gilăul nu are deocamdată numărul minim de 10.000 de locuitori necesar pentru a-și modifica statutul, chiar dacă cetățenii ar fi de acord.

Numărul de voturi nu a fost prea mare, cu excepția Floreștiului, unde avem 559 de respondenți. Și unde locuitorii s-au exprimat într-o proporție covârșitoare pentru alipirea la Cluj-Napoca. Este o temă care trebuie luată în considerare de viitoarea administrație.

Același răspuns, din mai puține voturi, la Baciu și Apahida. Ar urma să fie refăcută complet organizarea administrativă, întrucât e greu de crezut că vor deveni cartiere ale Clujului și Suceagu sau Corpadea, sate din cele două UAT-uri.

La Gilău, din 123 de voturi, 78 au fost în favoarea transformării în oraș. Pe grupuri, lumea a subliniat că vor crește impozitele; corect, conform legii, acestea s-ar majora cam de patru ori.

L-am întrebat pe Ovidiu Cîmpean, director în Primăria Cluj-Napoca, care sunt avantajele și dezavantajele transformării unei comune în oraș. „E adevărat, cresc impozitele, însă marele avantaj este că au posibilitatea de a accesa fonduri europene mult mai consistente pentru dezvoltarea localității, prin Programul Operațional Regional”, a spus Cîmpean. Până la urmă, orașele au nevoie de grădinițe și școli, de spitale, de asfalt până la poartă, de instituții de cultură. Sunt multe investiții de făcut.

Iată rezultatele:

Banca Mondială un grup de cinci insituții, din care face și Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare. Iată cum se prezintă: „Una dintre cele mai mari surse de finanțare și cunoștințe din lume pentru țările în curs de dezvoltare. Cele cinci instituții ale sale împărtășesc un angajament de reducere a sărăciei, creșterea prosperității comune și promovarea dezvoltării durabile”. World Bank are experți pentru dezvoltare și în România, inclusiv doi clujeni: Marius Cristea și Marcel Heroiu-Ionescu.