Clujul, bară la bară. Cât mai trebuie să suportăm traficul sufocant

Tabloul Clujului, azi dimineață, la 8:30; roșu intens. Este prima zi în care copiii merg pe bune la școală, iar harta Google a luat-o razna. Studenții încă nu au venit. Vă enervați? Luați un calmant, pentru că situația nu se va schimba prea curând.

Dacă așteptați soluții miraculoase, ele din păcate nu vor veni. Roșul acesta va deveni tot mai intens pe zi ce trece. Clujul a rămas în urmă cu proiectele. Centura metropolitană este în planurile naționale, dar aceasta ar fi fost de folos nu de azi, nu de ieri, ci de acum vreo cinci ani. Când va fi gata? În documentele oficiale se vorbește despre 2026, dar să fiți fericiți dacă o vedeți funcțională în 2030. Și să dați niște acatiste. Mai este drumul gară – aeroport, podul peste Someș de pe strada Fabricii de zahăr, prevăzut în planul de mobilitate urbană durabilă, dar acestea rezolvă mici ecuații, nicidecum marea problemă.

Ia uite cum arată Clujul! În fiecare cartier sunt străzi blocate. Luați o cariocă roșie și mai trageți linii, ca să vizualizați cum va fi după ce vin și studenții.

Ce se poate face? În Europa sunt utilizate politici publice care să îi determine pe șoferi să își lase mașinile acasă. Se percepe taxă de centru, parcările sunt piperate și se dau amenzi în draci; pe de altă parte, transportul public merge pe benzi dedicate, este modern și bine ramificat. Locuitorii din suburbii au park&-ride-uri unde să își lase mașina, iar cu tichetul de parcare pot călători pe un mijloc de transport în comun. Unde e Clujul în atlasul Europei? Are un transport public mai avansat decât alte orașe din România, dar insuficient ramificat; amenajarea de benzi dedicate s-a oprit momentan. Primăria a promis park-ride-uri, dar nu a făcut niciunul, deși nu era ceva atât de complicat sau scump. Parcările din zona centrală s-au mai scumpit, dar pentru unii soluția este să nu achite nimic. Câteodată iau amenzi, alteori nu. Per ansamblu, renunțarea la mașina personală este cerută din vorbe și tot vorbe vin înapoi de la șoferi. Ocări.

Primarul Emil Boc obișnuiește să spună că parkingurile de la Cluj Arena și Sala polivalentă BTarena sunt libere și că acolo pot parca cei care vin din zona metropolitană și au treabă în centru. Dar ambele parkinguri sunt tot mai ocupate. Când ele vor fi zilnic pline, atunci Boc nu va mai putea acoperi nici din vorbe lipsa parcărilor de tip park&ride.

Marele proiect al Clujului este metroul, pentru care de asemenea avem de așteptat cinci-zece ani. Cinci într-o variantă în care peste Cluj se revarsă lapte și miere în cantități industriale, zece dacă se revarsă doar miere. Poate nu ați observat, dar și metroul va însemna ca șoferii să își lase mașinile în parcarea de acasă. O vor face? Știm cu toții răspunsul.

Concluzia este că municipiul nu are soluții, iar traficul se tot întețește. Până la urmă, viitorul mobilității din Cluj stă în judecata fiecăruia dintre noi. Ne place să mergem bară la bară? Atunci hai în mașină. Nu ne place? Trebuie să găsim alte mijloace. Mai este și problema mediului, de care ne cam doare în cot. O să vedeți în curând cifrele, aerul din Cluj este materie primă pentru boli pulmonare, dar cui să îi mai pese și de poluare, de sănătatea copiilor noștri?