Centură de nord pentru Cluj, coridor velo pe Arieș și în Padiș. Comune care devin orașe. Consiliul Județean zice „zău”

În urmă cu patru ani a început, timid, consultarea publică, un domeniu după altul: locuire, mobilitate, economie, educație, sănătate etc. Consiliul Județean și reprezentanții Băncii Mondiale au elaborat apoi, pas cu pas, Planul de amenajare a teritoriului județean (PATJ) 2023-2030. Astăzi, documentul s-a maturizat și a devenit ,,Strategia de dezvoltare teritorială a județului Cluj”.

Următorul pas, foarte important: va fi supus aprobării în ședința de luni a Consiliului Județean Cluj. Odată devenită hotărâre de Consiliu Județean, ar trebui să fie și pusă în practică. Dar va fi?

Implementarea măsurilor prevăzute în PATJ implică un efort investițional estimat la circa 10,9 miliarde de euro, dintre care 40% ar trebui să provină din fonduri europene, 26% din fonduri private, 19% de la bugetul de stat, iar 15% din veniturile proprii ale UAT-urilor sau din creditele contractate de acestea. Ei, facem rost de banii aceștia sau doar aprobăm hârtii?

4,4

miliarde de euro ar urma să fie atrași doar din fonduri europene, dar este vorba inclusiv despre proiecte deja aprobate și pornite la drum.

Spitalul Regional de Urgență Cluj-Napoca (investiție de circa 500 mil. euro), finalizarea tronsoanelor de autostradă în lucru/licitație de pe teritoriul județului și demararea construcției unui drum expres (circa 500 mil. euro), construcția centurii metropolitane a municipiului Cluj-Napoca (circa 500 mil. euro), modernizarea tronsonului din județ al liniei CF Cluj-Episcopia Bihorului (circa 700 mil. euro), extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional Cluj-Napoca (circa 200 mil. euro), extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată gestionată de cei doi operatori regionali (circa 300 mil. euro). 

Pe de altă parte, sunt și alte proiecte, propuse exclusiv în PATJ, care au trecut mai degrabă neobservate. Și despre care nu se știe când și dacă vor fi realizate. Iată câteva exemple:

• centura de nord a municipiului Cluj-Napoca, pe la Vultureni
• coridor de mobilitate durabilă velo+pietonal pe Valea Arieșului, pe zona Turda, Câmpia Turzii și ieșirea spre județul Alba
• coridor de mobilitate durabilă velo și pietonal pentru Padiș-Beliș-Tarnița-Cluj-Gherla și Dej
• transformarea unor localități ca Florești, Baciu, Apahida în orașe
• transport școlar județean
• liceu în Florești
• campus universitar în afara Clujului
• construirea unui aeroport cargo la Câmpia Turzii

CITAT

,,Județul Cluj va fi în anul 2050 regiunea din România cu cel mai ridicat nivel al calității vieții, precum și cea mai atractivă destinație pentru talente, antreprenori și investitori din teritoriul delimitat de principalele capitale central și sud-est-europene: Budapesta, Belgrad, Sofia, București și Kiev. Cu o economie inteligentă, bazată pe un ecosistem care excelează prin învățare, colaborare și deschidere, spiritul său cosmopolit și grija pentru bunăstarea fiecărui clujean, județul va crește în armonie cu mediul înconjurător și încurajând spiritul civic”.

Fragment din referatul care va fi prezentat în ședința CJ Cluj

Strategia de dezvoltare teritorială a județului Cluj are o serie de obiective intermediare pe care județul trebuie să le atingă pentru anul 2030:

• PIB/locuitor egal cu media U.E. – 27;
• Zero depășiri ale pragurilor maxime de poluare;
• Acces în maxim 3 ore la toate statele membre din UE:
• Sub 1% din populație rezidentă în comunități urbane și rurale marginalizate;
• 80% grad de urbanizare;
• 3 miliarde de euro absorbție de fonduri europene.

În cadrul acestui acord, au fost elaborate 11 studii de fundamentare în domeniile:

• cadrul natural, zonele naturale protejate și mediul;
• populația;
• rețeaua de localități/așezări;
• resursele naturale şi economia,
• transporturile şi căile de comunicație;
• dotarea tehnică teritorială;
• patrimoniul cultural;
• riscurile naturale;
• planificarea teritoriului în contextul politicilor şi strategiilor europene;
• analiza impactului social;
• capacitatea administrativă.