Opinii

Opinii

Moarte cu repetiție

  11 luni în urmã  

Au trecut taman 25 de ani de când îmi susțineam public teza de doctorat în științe economice. O lucrare în fapt „transdisciplinară” (după cum a catalogat-o un distins coleg), în care încercam să ofer o viziune nouă, mai cuprinzătoare și mai realistă, asupra spinoasei tematici a relațiilor umanității cu mediul natural. Și în care vorbeam deja despre necesitatea pregătirii umanității pentru o interacțiune matură și responsabilă cu mediul natural. Era anul 1999, iar omenirea răsufla ușurată, la un  moment de răscruce - adevărată răspântie prevestită de Mesarovici și Pestel în 1972, care „calculaseră” că până în anul 2000 omenirea își…

Detalii
Opinii

S-a rezolvat: nu se poate!

  1 year în urmã  

În acele vremuri pe care le numim „de tristă amintire,” spiritele omenești erau măcinate și debilitate de o boală insidioasă și obscură, pe care în glumă o numeam „fuga de răspundere". Profesorul de organizare a muncii din facultate obișnuia să glumească, atunci când ne întâlneam la o „bere studențească”, că timpul de muncă al românilor este împărțit în două: în prima jumătate nu lucrează nimic, iar în a doua jumătate caută justificări pentru că nu au muncit în prima parte! Mai în glumă, mai în serios, o astfel de observație poate surprinde cu acuratețe atitudinea generală a umanității, care nu…

Detalii
Opinii

„Maimuța sângeroasă”

  1 year în urmã  

Trăim într-o înfiorătoare și dezgustătoare ipocrizie. Reflecțiile de mai jos îmi sunt inspirate de vizionarea greu dusă până la capăt a celui mai strălucitor succes de box-office al anului: „Deadpool and Wolverine”. O brambureală sinistră, cu vagi urme de umor, cu exces vizual și cu scălâmbăială rafinată. Singurul aspect care mi s-a părut oarecum „remarcabil” a fost coregrafia ingenioasă și bogată prin care sărmanii inamici ai eroilor din poveste erau hăcuiți, nimiciți, distruși – uciși, pe scurt, în modul cel mai explicit și mai sângeros cu putință. Și, culmea, nu am găsit nicăieri niciun protest sau măcar o opinie dezaprobatoare…

Detalii
Opinii

Rușinea de a fi om

  1 year în urmã  

Aceasta a fost una dintre acele experiențe care rămân pe veci neșterse. Eram în cimitir, ca să mă reculeg la mormântul ființei care mi-a fost cea mai dragă dintre toate: fiica mea. Cimitirul era mare, deci liniștea era de necrezut pentru un loc aflat în inima orașului.... Singura sursă consistentă de zgomot erau roiurile de ciori care își făceau veacul prin copacii pe jumătate sălbăticiți, care crescuseră printre morminte. Una dintre ciori mi-a atras atenția prin comportamentul ei: se întorcea periodic la un mormânt aflat la vreo 20 de metri de mine. Părea să lase ceva într-unul dintre vasele de…

Detalii
Opinii

Omenirea, la răspântie

  1 year în urmã  

Adunarea „festivă” care a marcat 75 de ani de existență a NATO s-a desfășurat într-o atmosferă pe care unii observatori au catalogat-o drept „întunecată și descurajată”. Este normal să se întâmple așa: după ce NATO a fost timp de decenii brațul înarmat al „lumii civilizate”, cu menirea de a lucra în umbră cu decidenții politici și economici ai respectivei lumi pentru a asigura supremația absolută a „lumii albe” la scară planetară, în acest moment pare că lucrurile s-au deteriorat iremediabil. A fost un plan măreț care, din păcate pentru străluciții strategi, s-a dovedit a fi un proiect geopolitic falimentar. Și…

Detalii
Opinii

Războiul pornit de noi… împotriva noastră

  1 year în urmã  

Poate n-o să vină să credeți, dar la facultate am „studiat” timp de doi ani limba rusă. Era anul 1974, iar în acea vreme limba rusă era un fel de a doua limbă maternă. În plus, student fiind la Facultatea de Comerț Exterior, studierea a două limbi străine era obligatorie, iar rusa venea mereu la pachet cu engleza, limba pe care doream de fapt s-o aprofundez. Și n-a fost complet degeaba, fiindcă atunci am intrat în contact cu o sintagmă care mă bântuie și în ziua de azi : „borba celavecu na prirode”. LUPTA OMULUI CU NATURA. Nu e aici nicio minciună, nicio exagerare. De…

Detalii
Opinii

Emil Boc a rămas la fel. Dar clujenii s-au schimbat

  1 year în urmã  

Primarul Clujului, Emil Boc, a câștigat alegerile, dar Sabin Sărmaș a obținut un scor neverosimil. Voiam să scriu “istoric”, oarecum așa și este, însă era cu adevărat istoric dacă ar fi câștigat. La ora când scriu, încă nu s-a trecut oficial linia de sosire, dar lucrurile sunt clare și recunoscute de toate părțile. Nu e loc de miracole. Să nu îi luăm laurii lui Boc, a câștigat, merită felicitări. Hai să privim însă înapoi, către precedentele rânduri de alegeri locale, ca să înțelegem altfel lucrurile. Am comparat numărul de alegători, nu procentele, care pot fi înșelătoare. Sunt 53.481 de cetățeni…

Detalii
Opinii

PUSH POLL, la Cluj: (Doar) Boc vs Sărmaș, “candidații cu șanse reale”. USR s-a plâns la biroul electoral

  1 year în urmã  

Un sondaj telefonic IRES a transmis o undă de șoc în rândul organizațiilor clujene ale partidelor participante la alegerile din 9 iunie. Din informațiile mele, ar fi fost vorba despre un așa-numit “push poll”, menit nu să adune date din teren, ci să influenţeze alegătorii. Ca să fiu corect până la capăt, eu nu am fost sunat; am telefonat la IRES să întreb dacă este adevărat că a realizat un astfel de sondaj și nu am primit un “da” categoric. Dar nici un “nu” hotărât. :) Potrivit persoanelor cu care am discutat, întrebările ar fi fost formulate cam așa, citatele…

Detalii
Opinii

Culorile dezastrului

  1 year în urmã  

Unul dintre prietenii mei, locuitor pe litoral, a postat o fotografie, care nu era menită să impresioneze prin frumusețe, ci prin inedit: Marea Neagră nu era neagră, nu era albastră, ci era verde! Iar acel verde nu era strălucitor și limpede, ci era lăptos și dens, semănând cu o boală care părea să pândească în acele ape. Ne amintim cu ușurință faptul că sintagma poetică pentru numirea Terrei este „planeta albastră”. Aceasta, fiindcă 71% din suprafața sa este acoperită de mări și oceane; ceea ce, privind de la înălțimea zborurilor cosmice, face ca acest neînsemnat boț de humă să emită…

Detalii
Opinii

Europa și călcâiul lui Ahile

  1 year în urmã  

Și trecu și 9 mai, zi festivă cu multiple conotații: europenii celebrează pacea și unitatea europeană, în timp ce Rusia și Belarus comemorează victoria din „Marele Război de eliberare a Patriei”. Dar acesta nu este decât un simptom mărunt, care de-abia acum a căpătat consistența unei Cortine de Fier.  Strâmtorată între apăsarea istoriei și provocările viitorului, Europa își descoperă acum, precum nemuritorul Ahile, vulnerabilitățile de tot felul care îi îngreunează existența. Călcâiul  vulnerabil al lumii „civilizate” îl reprezintă încrederea sa (încă) nezdruncinată că supremația și dominația sa mondială este de neclintit, mai tare decât timpurile și chiar decât istoria. Lucrul…

Detalii