CARTIERUL SOPOR. Refuză dezvoltarea cartierului Sopor pe terenurile lor. „Vreți să semnez pentru dumneavoastră? Niciodată n-o voi face!”

Dezbatere-maraton în ședința de marți a Comisiei de urbanism de la Primărie pe tema masterplanului Sopor. Este vorba despre construirea viitorului cartier de 250 de hectare, mai mare decât suprafața cartierului Mănăștur. 

Dezbaterea a început la ora 4 după masa și s-a încheiat fix la ora 9:11. Au fost mai bine de 5 ore de discuții și dezbateri, de întrebări și răspunsuri, de foarte multe nemulțumiri și reproșuri la adresa administrației locale, și numai intervenția primarului Emil Boc, venit pe ultima sută de metri în ședință, a făcut ca dezbaterile să nu se lungească până în noapte.

Ședința comisiei a fost condusă de la început de către viceprimarul Dan Tarcea, care a primit o sumedenie de „ghioage” în cap din partea celor care au dorit să-și spună păsul. Și n-au fost puțini: au fost mai bine de 40 de oameni înscriși la cuvânt. Unii erau prezenți în Sala de sticlă a primăriei, alții online.

Pe partea tehnică, au răspuns întrebărilor Octav Olănescu, unul dintre arhitecții echipei care a realizat acest proiect, și arhitectul șef al municipiului Cluj-Napoca, Daniel Claudius Pop.

Unii dintre cei care au intervenit în dezbatere sunt proprietari pe anumite parcele sau locuiesc deja acolo. Alții și-au construit case fără autorizație, dar și-au exprimat intenția de a intra în legalitate. Ceea ce e imposibil. Toți au fost interesați de situația în care se află și ce se va întâmpla pe mai departe.

Masterplanul din Sopor este dependent de alte două mari proiecte ale Clujului, cu care se învecinează: centura metropolitană și metroul. Sunt mulți proprietari care urmează să fie expropiați pentru aceste investiții.

46

de euro pe metrul pătrat este grila notarială cu care ar urma să fie expropiați clujenii în baza acestui PUZ.

Media9 a participat la dezbateri și a selectat câteva dintre intervențiile celor prezenți.

Un clujean greu de convins

Florin Nagy spune că locuiește în capătul străzii Smaranda Brăescu, iar în vecinătatea sa PUZ-ul prevede blocuri de P+6 etaje. Clujeanul s-a arătat foarte îngrijorat de situație încă de la început și spune că în ultimii doi ani a făcut cel puțin 10 memorii la primărie și la arhitectul șef al municipiului.

„Regimul din această zonă este de P+2 etaje, iar dumneavoastră propuneți P+6. Noi suntem 14 proprietari care am făcut pe banii noștri un PUZ de P+2. Sunt dezamăgit de discuțiile de până acum și de faptul că n-am primit niciun răspuns la memoriile pe care vi le-am trimis”, a reclamat Florin Nagy.

Octav Olănescu i-a transmis clujeanului că imobilul cu șase etaje are front la cealaltă stradă, capătul care se învecinează cu casa sa are 14 metri înălțime la cornișă, iar distanța de la bloc la casă este de 20 de metri. Proiectantul a mai spus că „nu putem lăsa un regim de înălțime atât de scăzut la intrarea în cartier”.

„Noi nu dorim să stricăm calitatea vieții celor care locuiesc deja acolo. Dar pe de altă parte, trebuie să avem în vedere că zona aceasta va fi intrarea în cartier. Bulevardul principal de intrare în cartier. Discutăm de P+6 cu indici rezonabili, nu de blocuri de 10 etaje ca în Mănăștur, pe Fabricii sau nu mai știu unde. Este un proiect pe 250 de hectare cu 25.000 de oameni. 250 de hectare are Mănășturul”, a încercat să explice viceprimarul Dan Tarcea.

Florin Nagy a intervenit și a spus că înțelege argumentele administrației, dar tot nemulțumit este, deoarece personal și-ar dori ca zona în care locuiește să rămână „o zonă de case” sau de P+2 etaje sau P+3 etaje cel mult.

„Fiecare va plăti în funcție de ce va construi”

Un alt clujean, Ioan Cherecheș, a spus că are o parcelă de teren în zona livezii Palocsay, în partea de sud. Din ședințele precedente, el a înțeles că, împreună cu ceilalți proprietari, trebuie să realizeze un PUZ comun care ar ajunge până în zona străzii Sopor.

„Fiind foarte mulți proprietari, în jur de 100, va fi foarte, foarte greu de făcut un PUZ pentru zona respectivă. Aveți vreo sugestie, o recomandare cum ar putea fi făcut PUZ-ul ăsta? Și aș mai avea o întrebare: sunt multe parcele mici, de 400-500 de metri pătrați și suntem interesați să știm care va fi metoda de calcul și cu cât se diminuează parcelele?”, s-a interesat Ioan Cherecheș.

Viceprimarul i-a spus că parcelele nu vor fi diminuate și că nu există o metodă de calcul. „Dacă dumneavoastră și vecinii doriți să construiți acolo, vă veți asocia, veți face un PUZ de parcelare, și să stabiliți drumurile de incintă. Legat de taxa de urbanizare, aceasta este prevăzută în codul urbanistului. Fiecare va plăti în funcție de ce va construi. Urbanizarea nu se poate face pe parcele de 500 – 1.000 sau 2.000 de metri pătrați, ori dacă nu se face acest PUZ, toate aceste terenuri vor fi neconstruibile”, a spus Dan Tarcea.

„Mai repede de 2026 nu se va întâmpla”

Un alt clujean care a intervenit s-a arătat foarte îngrijorat de valoarea expropierilor. El i-a recomandat administrației locale să găsescă o soluție echitabilă, astfel încât cei care urmează a fi expropiați să nu ajungă în instanță.

Petru Cornea s-a interesat care sunt următorii pași pe care îi va parcurge primăria după aprobarea PUZ-ului și când estimează că va fi construită prima clădire din cartierul Sopor.

„Acest proiect este strâns legat de proiectul centurii metropolitane. Mai repede de 2026 nu se va putea întâmpla acest lucru, deoarece atunci trebuie realizată centura metropolitană”, a spus Dan Tarcea.

„Pe noi ne scoateți din cartier”

Corneliu Dan, un alt clujean care a intervenit în dezbatere, a reclamat că i se ia 25% din parcelă pentru construirea drumului.

„Din cealaltă parte, ni se ia pentru spațiul verde. Într-adevăr, e nevoie de spațiu verde, dar pe noi ne scoateți din cartier. Noi ce facem? Rămânem cu terenul donat la stat”, s-a plâns clujeanul.

Viceprimarul Dan Tarcea i-a explicat că terenul nu va fi „donat la stat”, ci va fi expropriat, „sunt două noțiuni diferite, donat înseamnă gratuit, exproprierea presupune o prealabilă și dreaptă despăgubire”. Tarcea a mai spus că nu se pot face schimburi de terenuri, iar dacă proprietarul e nemulțumit de cuantumul despăgubirilor primite în urma expropierii, poate da primăria în judecată.

Un proprietar încrâncenat: „Nu voi semna niciodată!”

Fathulla Shamill are un teren în zonă și s-a interesat despre situația lui, adăugând că în urma realizării PUZ-ului, din 5.300 de metri pătrați mai rămâne cu 1.800 mp.

Dan Tarcea i-a spus că terenul este situat pe mai multe zone care urmează să fie expropiate (centura metropolitană, realizarea unui spațiu verde) și că acum este neconstruibil.

„Este o fâșie îngustă și lungă. Avem niște proiecte majore de infrastructură pentru comunitate. Bucata de teren care vă rămâne și nu va fi expropiată devine parcelă construibilă. Dumneavoastră va trebui pentru asta să intrați în asociere cu ceilalți vecini pe care îi aveți pentru că parcela dumneavoastră este la acest moment neconstruibilă”, a explicat Dan Tarcea.

Răspunsul oficialului Primăriei Cluj-Napoca l-a nemulțumit pe cetățeanul arab.

DECLARAȚIE

„Domnilor, vreți să luați terenurile cu oricare preț. Proiectul ăsta este bătut în cuie. Am scris memorii, am făcut sesizări. Înainte de 1989, pe vremea comuniștilor, se luau terenurile oamenilor, iar dacă nu erai de acord ajungeai la Gherla sau la Jilava. Acuma, în democrația asta, vreți să luați terenul cu oricare preț. Nu contează! Ăsta e motivul că am terenul lung și îngust și de asta nu se poate construi nimic? Și vreți să semnez pentru dumneavoastră (pentru realizarea PUZ-ului – n.r.)? Niciodată nu voi semna!”.

Fathulla Shamill, proprietarul unei parcele de teren în Sopor

Au mai fost intervenții și din sală, și din mediul online, majoritatea dorind să afle ce se întâmplă cu proprietățile lor și dacă urmează sau nu să fie expropiați. În jurul orei 9, a intervenit primarul Emil Boc, care a mai permis câtorva solicitanți să vorbească, dar la 9:11, după ce a spus că „asta e ultima intervenție” de vreo trei ori, a închis ședința comisiei spre nemulțumirea multor clujeni care ar mai fi dorit să intervină în discuții. 

900

de persoane, chiar ceva mai multe, dețin terenuri în zona studiată prin acest plan urbanistic zonal.

Pe de altă parte, există și locuitori din Sopor care stau acolo în locuințe construite fără autorizație. De exemplu, sunt două case pe culoarul centurii metropolitane, ce teoretic se pregătesc de demolare.

Tema pentru acest viitor cartier a fost stabilită de către municipiul Cluj-Napoca, în calitate de beneficiar al documentației și de către Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania. Proiectantul general este societatea Asiza Birou de Arhitectură s.r.l. din Cluj-Napoca.

„Aceasta este prezentarea oficială în comisia de urbanism a proiectului, până acum au fost discuții cu proprietarii și s-a vorbit despre mediu  Noi am încercat să facem un proiect cât mai echitabil, care să îi mulțumească pe cât mai mulți dintre proprietari, însă oricum există unele nemulțumiri. După aprobarea planului urbanistic zonal, pentru că au nevoie de acest document, ei vor putea să își constituie asociațiile juridic, pentru a debloca proiectul”, a declarat Octav Olănescu, sunul dintre arhitecții din echipa de proiectare.

850

de parcele presupune acest PUZ, care vor însuma 250 de hectare de teren; administrația a calculat că aici vor locui 25.000 de persoane, cam o treime din populația cartierului Mănăștur, care are o suprafață similară cu a cartierului Sopor.

Sunt prevăzute case și blocuri, dar nu mai mult de parter și șase etaje. Cartierul va avea șase „insule”, fiecare dintre acestea cu propriile dotări de proximitate.

Conform temei concursului internațional de soluții, în urma căruia a fost selectată soluția urbanistică dezvoltată aici, principalele obiective ale acestei documentații sunt următoarele:

• Obiectivul principal îl reprezintă creșterea calității vieții oamenilor în mediul urban prin soluții integratoare și inovatoare;
• Urbanizarea propusă va determina o creștere a interesului pentru noul cartier, prin utilizarea judicioasă a teritoriului, coerența urbanistică, implementarea de soluții pentru creșterea calității vieții și a coeziunii în vecinătate;
• Considerând nevoile actuale pe piața imobiliară și presiunea pentru construirea de locuințe, noua formă de urbanizare propusă va încerca să contracareze dezvoltarea întâmplătoare sau reglată numai de cererea cantitativă, prin completarea ofertei de locuințe a municipiului Cluj-Napoca pe termen mediu și lung;
• Se are în vedere gândirea peisajului urban din perspectiva trecătorului, prin propunerea unei texturi urbane variate, mozaicate, care să confere monotonia și anonimatul, conferind identitate diverselor zone ale viitorului cartier;

Zona se află sub incidența proiectelor de infrastructură majoră de circulație:

1. Tren Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou şi Tren Metropolitan.

2. Centura Metropolitană Drum Transregio Feleac TR35 și drumurile de legătură.

Masterplanul Sopor se subordonează acestor proiecte.