BREAKING NEWS. S-a desemnat câștigătorul licitației pentru centura metropolitană a Clujului + Cum ar putea pierde România finanțarea europeană pentru acest proiect

Conform datelor disponibile pe portalul SEAP și informațiilor obținute de Asociația Pro Infrastructură, marți, 18 februarie, a fost desemnat câștigătorul pentru proiectarea și execuția tronsonului cuprins între nodurile 5 și 18 al Centurii Metropolitane Cluj-Napoca.
Este vorba de unicul ofertant, bistrițenii de la Dimex2000, în asociere cu două companii, plus alți 19 subcontractori balcanici. Aici suntem, după 7 ani de la preluarea proiectului de către Primăria Cluj-Napoca: 5 ani de studii și 2 ani de licitații, din care două ratate.
Primarul Emil Boc anunțase că este în curs actualizarea prețului. Evident, în sus.
„La prima vedere, vestea e îmbucurătoare. Dar, la o analiză mai atentă, avem mai multe motive serioase de îngrijorare: (in)capacitatea antreprenorului Dimex (1), riscul de pierdere a fondurilor europene (2) și costurile neeligibile enorme care trebuie plătite de stat (3). Să le luăm pe rând.
1. Din păcate, Dimex este o dezamăgire pe mini-lotul drumului expres de 5 kilometri de la Tureni, conexiunea dintre Autostrada A3 și DN1. Promisiuni optimiste, inaugurare în decembrie 2024, termen contractual (februarie 2025) depășit cu luni bune. Sperăm ca tranzitarea Turdei să devină istorie în mai-iunie. Dar nu pariem pe asta.
Dacă asta este „performanța” Dimex pe un ciot cu dificultate medie, avem mari dubii că pot duce la bun sfârșit, într-un termen rezonabil, un proiect de vreo 10 ori mai complex tehnic, birocratic și financiar. Greu de crezut că bistrițenii vor avea puterea financiară să ducă șantierul la final în condițiile în care…
2. România riscă să plătească toate costurile din buzunar. De ce? Fiindcă administrația Boc nu e în stare să facă o licitație corectă cap-coadă. Centura a fost scoasă la licitație prima dată cu un preț mult subevaluat și nu a atras niciun constructor. În a doua rundă tot Dimex (cu Con-A) a depus singura ofertă, declarată inadmisibilă de primărie după vreo 4 luni de cugetări intense”, au transmis cei de la API.
Pe de altă parte, API scrie ceea ce a semnalat și Media9. „În timpul celei de-a treia încercări, actuala, primăria a crescut valoarea estimată cu 15% DUPĂ ce ofertele (singura de fapt, Dimex) au fost depuse. Deși legală, această manevră administrativă nu este acceptată de Comisia Europeană deoarece denaturează concurența. Și pe bună dreptate. Nu poți schimba regulile în timpul jocului. Foarte probabil, un cost cu 15% mai mare ar fi atras și alți competitori. Așa, a fost unul singur care, coincidență, are o ofertă cu… 15% peste valoarea estimată inițial.
Se repetă așadar șablonul de la metroul ușor clujean. Altă coincidență, unde aceeași primărie a mărit costul estimat tot în timpul licitației, iar Comisia Europeană a retras finanțarea din PNRR”.
În final, o mențiune: nu s-au licitat încă segmente importante din centură, astfel încât să devină complet funcțională. De exemplu, între nodurile 1 și 5 s-a așternut batista pe țambal, spre disperarea celor 60.000 floreșteni care fac naveta spre centrul orașului. Capătul estic, nodurile 18-20, nu este nici el lansat.
CITAT
„Ar fi catastrofal ca România să piardă toți banii europeni disponibili atât la metrou, cât și la centură, pe PNRR, Programul Transport și chiar pe următorul exercițiu financiar UE post-2030 din cauza procedurilor de achiziție viciate. Alternativa? Bani doar din bugetul de stat. O himeră. Ca să evităm pierderea fondurilor europene, o posibilă soluție, care acum pare tardivă, ar fi fost anularea licitației și relansarea ei la preț +15% din capul locului, în speranța că așa vor veni și constructori (mai) puternici. Dar o triplă anulare nu dă bine la CV pentru domnul Boc”.
Asociația Pro Infrastructură