Blocul din Borhanci care a „scăpat” de vecini. Ar trebui Primăria să-și modifice regulamentul de urbanism?

Media9 scria, în urmă cu două săptămâni, că un dezvoltator imobiliar a dat Primăria în judecată și a obligat-o să-i autorizeze blocul din Borhanci.
Compania Buildit s.r.l. a dat în judecată Primăria și a obligat-o să îi elibereze autorizația de construire pentru unul dintre blocurile pe care le are în plan. Acesta va avea parter și două etaje întregi, plus unul retras, și este propus pe strada Borhanciului 56. În vară, Buildit s.r.l. a câștigat procesul de la Tribunalul Cluj.
“Dispune obligarea pârâtului PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA la emiterea autorizației de construire aferente documentației înregistrate de reclamantă pentru imobilul situat in Cluj-Napoca, str. Borhanciului nr. 56, înscris în CF nr. 330493 Cluj Napoca, înregistrată sub nr. 294150/432/22.06.2020”, se arată în minută.
Primăria a făcut recurs, care a fost însă respins, ca neîntemeiat, de Curtea de apel Cluj, în 7 octombrie 2021. Ca urmare, la final de an, municipalitatea s-a văzut obligată să-i elibereze dezvoltatorului autorizația de construire.
În urma acestei situații, Media9 a cerut lămuriri municipalității. Din răspunsul transmis de către Direcția de urbanism am aflat că blocul nu fusese autorizat deoarece îi lipsea acordul vecinilor. Instituția acordului vecinilor este o temă de dezbatere între arhitecți și se poate ajunge la contradicția ca funcțiunea comercială să fie compatibilă cu cea de locuire de la etajele superioare, dar să fie incompatibilă cu funcțiunea de locuire de pe parcelele învecinate. Situația a fost analizată de arhitectul Vlad Negru, membru în comisiile de urbanism de la municipiul Cluj-Napoca și de la județul Cluj.
Negru: Cât de necesar este „acordul vecinilor”? Iată ce spune instanța
Iată răspunsul Primăriei:
„Amplasamentul în cauză a fost studiat prin „PUZ strada Borhanciului nr. 56-58 pentru construire ansamblu cu funcţiuni mixte” aprobat prin HCL nr. 257 din 17.05.2016 cuprinzând un grup de locuinţe individuale grupate în jurul unei străzi private precum şi o construcţie cu funcţiuni mixte amplasată spre strada Borhanci. Pe baza studiului de urbanism au fost autorizate locuinţele şi traseul străzii private, dar ulterior a fost refuzată eliberarea autorizaţiei pentru construcţia cu funcţiuni mixte motivat de lipsa din dosarul de autorizare a acordului vecinilor de parcelă exprimat ȋn formă autentică conform prevederilor Legii nr.50/1991 republicată şi normelor metodologice de aplicare a acesteia – Ordinul nr. 839/2009 art. 27 lit (c) – pentru amplasarea de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor din vecinătate.
În fapt, amplasamentul se învecinează spre sud-est cu o parcelă de formă triunghiulară al cărei proprietar nu este cunoscut, motiv pentru care dezvoltatorul nu a putut obţine acordul acestuia, lipsa acordului ducând la invalidarea documentaţiei depuse spre autorizare conform articolului de lege citat. În această situaţie dezvoltatorul a decis rezolvarea diferendului pe cale judecătorească astfel ȋncât prin Sentinţa Civilă 1520/2021 din 26.05.2021, menţinută prin Decizia Civilă 1062/2021 din 07.10.2021, instanţa obligă Primaria Municipiului Cluj-Napoca să emită autorizaţia solicitată chiar şi în lipsa acordului vecinului de parcelă. Decizia este motivată de faptul că anterior autorizării, pe amplasament a fost elaborată documentaţia de urbanism amintită ce propune amplasarea unei construcţii mixte, în scopul aprobării PUZ fiind realizată şi procedura de consultare a publicului conform HCL nr.153 din 10.04.2012, moment ȋn care vecinii de parcelă au putut lua cunostinţă despre intenţiile dezvoltatorului şi au avut prilejul să-şi manifesteze eventualul dezacord cu privire la acestea, instanţa considerând astfel că prin realizarea procedurii nu mai este necesară solicitarea acordului vecinilor”.
Poate că Primăria ar trebui să privească spre verdictul acestui proces și să facă unele modificări în regulamentul local de urbanism.