Avem un viitor în stele, dar nu în horoscoape

Autor  Mihai E. Serban   în  ,      3 luni în urmã     3824 Vizualizări.  

Vă puteți închipui cât de întunecate erau nopțile omenirii înainte de inventarea curentului electric, a becului, reflectoarelor și „iluminatului public”? Atunci când singurele surse de lumină erau focul unei vetre, un opaiț tremurător, o lumânare fragilă? Atunci când pe cer exista un lampadar din când în când, numit Lună, iar în rest țintele de argint ale stelelor aduceau o fărâmă de lumină?

Sunt sigur că nu puteți. Ar trebui să vă pierdeți în creierul munților, cât mai departe de orice locuire umană, sau printre dunele deșerturilor cele mai întinse. Și de-abia atunci, fără ecranul acaparator al telefonului, fără comoda lumină artificială, fără nimic de citit la îndemână, de-abia atunci ați putea pătrunde cu adevărat miracolul atmosferei de velur și scânteieri de diamant pe care poate să-l ofere un cer necuprins și înstelat.

În schimb, oamenii trăitori în acele vremuri îndepărtate se aflau în strânsă simbioză cu bolta înstelată, pe care citeau semnele prevestitoare ale tuturor transformărilor pe care le suferea natura din jurul lor. Cerul înstelat a fost un obiect privilegiat de interes și studiu, astfel că umanitatea a ajuns să cunoască mai multe despre „funcționarea” acestuia decât despre majoritatea aspectelor lumii materiale care îl înconjura cu bogăția sa. Tematica celestă a rămas vie în spațiul cultural uman, într-atât încât Immanuel Kant declara apăsat: „Două realități mi-au condus întreaga viață: legea morală din mine și cerul înstelat deasupra mea.”

Ingeniozitatea umană nu a rămas străină în fața uluitorului și mărețului tablou al bolții cerești. Nu i-au trebuit „decât ” câteva milenii pentru a detecta ciclicitatea cu care constelațiile defilează pe bolta cerească, precum și corelațiile care există între acestea și mișcarea Pământului. Babilonienii și egiptenii au excelat în aceste studii (favorizați de climă și poziție pe globul terestru). Ei au făcut o legătură între mișcarea Soarelui pe cer și constelații, rezultând un pachet de 12 constelații (și uite-așa ați înțeles pentru ce calendarul gregorian are 12 luni…).

După care a început delirul. După ce romanii dăduseră nume fanteziste constelațiilor (știți că ceea ce noi numim Carul mare chinezii numesc mult mai prozaic: Cratița mare?!), oamenii obsedați de înțelegerea propriei naturi și de ghicirea propriului destin au început să fabuleze pe seama numelor acestor constelații. Peștele e alunecos, berbecul încăpăținat, leul curajos (leul de tatăl meu era unul dintre cei mai fricoși oameni pe care i-am cunoscut), fecioara ordonată, săgetătorul răzbunător, capricornul sfios… Cât despre zodia mea, Vărsător, vreau să vă spun că prima mea soție aparținea acestei zodii, la fel ca mine (născuți la doar 2 zile distanță). Și totuși, rar am cunoscut doi parteneri mai diferiți, în aproape toate felurile posibile.

Deci, experiența personală, născută din cunoașterea unei miriade de oameni, infirmă existența unei gogorițe de genul „zodie”. Ce te faci cu zodiacul chinezesc, care are ca singur punct de asemănare cu zodiacul european faptul că se referă la oameni? Ce te faci cu cei din emisfera sudică a planetei, care văd cu totul alte constelați decât noi, europenii obsedați de ordonare și previziune? Ei  nu au horoscoape proprii – după ce stele își conduc ei existența?

Ce te faci cu faptul că Pământul se mișcă în Univers într-un mod mult mai complex decât și l-au putut închipui babilonienii și egiptenii, ba chiar și credulul și prostănacul individ, care zi de zi soarbe de pe ecrane mincinoase tot felul de previziuni fanteziste și prostești despre destinul său, și care subscrie inclusiv la gogomănia de a analiza compatibilitatea sa cu posibilii parteneri de cuplu sau de muncă. Pe lângă mișcarea sa în jurul Soarelui, Pământul mai descrie și o traiectorie complexă cu brațul galactic în care se află Soarele, parcurgând anual 6,3 miliarde kilometri. Faptul că mai vedem încă (situația se va schimba sensibil în următoarele mii de ani!) constelații ca pe vremea străbunilor este doar o întâmplare, datorită distanțelor cu adevărat cosmice care ne separă de respectivele stele.

Și totuși, când aceste lucruri le găsești pe net mai ușor decât aiurelile astrologice care bântuie spiritul ființelor umane, mai sunt încă astfel de ființe care cred orbește în zodii, și care își conduc viața după aceste ficțiuni care se intersectează într-un mod dăunător cu viața lor, împingându-i la judecăți pripite și la reacții nepotrivite. Și totuși, argumentele științei nu pătrund în astfel de spirite; statisticile arată că 33,5% dintre români (spre rușinea noastră, doar 29% dintre americani) cred cu tărie în „revelațiile” astrologiei, le iau de bune și se bizuie pe ele în luarea deciziilor de viață.

Da, cred cu tărie că viitorul umanității este scris în stele. Dar nu în felul în care unii încearcă să pună ordine acolo unde ea nu este și unde încearcă să vadă cauzalități acolo unde, de fapt, nu se leagă nimic. Da, avem un viitor în stele, dar acel viitor este unul al cunoașterii aprofundate, al evoluției științifice și tehnologice, al expedițiilor sigure dar îndrăznețe până la limitele cunoașterii  și dincolo de ele.

Și da, toate acestea le vor face oamenii, indiferent de „zodia” în care sunt născuți.

 Mihai E. ȘERBAN

Doctor în științe economice, scriitor, om de afaceri, președinte de club sportiv, instructor de arte marțiale. Editorialist cu experiență, analist economic și politic (când i se cere), precum și moralist (de câte ori poate), s-a alăturat echipei de la Media9 pentru a promova o schimbare benefică a modului în care publicul larg percepe, consumă și propagă prestația jurnalistică de calitate.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.