Ața dintre UDMR și alegătorii fideli stă să se rupă

Aceste alegeri au fost un semnal puternic pentru partidele care fac politică pe bază de etnie că ața care îi lega de alegătorii fideli stă să se rupă. Această carte pe care o joacă Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și Alianța Maghiară din Transilvania, una care aparține secolului trecut al politicii, a fost tot mai tare îngropată de alegătorii maghiari din România. Nici măcar etnicii maghiari nu mai cred în viabilitatea votului acordat unor partide regionale, care, odată ajunse la București, au jucat așa cum le-a dictat interesul personal, spre dezamăgirea susținătorilor din teritoriu. 

Prin pescuirea votului etnic, UDMR nu își va putea propune niciodată să ajungă cu politicieni în cele mai înalte funcții în stat, președinte sau premier. Cel mult au obținut post de vicepremier, ca urmare a înțelegerilor politice, nu ca urmare a votului popular.

Prin votul etnic și mesajul în limba maghiară înseamnă că nu îți pasă de restul de 94% de potențiali votanți, nu li te adresezi și nu ai niciun mesaj pentru ei. 

Mesajul pe care l-au transmis alegătorii maghiari este că politica are culoare doctrinară (stânga, centru, dreapta), dar nu etnică. De altfel, uitându-ne la o țară ca Statele Unite ale Americii, care are o populație de peste 16% de origine hispanică, observăm că totuși nu s-a înființat un partid al hispanicilor care să încerce să erodeze Partidul Republican sau pe cel Democrat. Și, cu toate acestea, hispanicii sunt reprezentați în politica americană prin participarea la votul democratic în cursa pentru proiecte și idei, nu pentru politici de segregare a hispanicilor de restul etniilor. 

Cea mai mare victorie a UDMR în aceste alegeri a fost datorită unui candidat independent. Târgu Mureș, oraș care a trecut printr-o traumă severă din rațiuni etnice în anul 1990, a ales un primar maghiar. Acesta, însă, a decis să nu își pună sigla UDMR pe buletinul de vot (deși este evidentă adeziunea sa la formațiune), deoarece știa că ar fi fost o piatră de moară pentru el. UDMR l-ar fi tras înapoi, ar fi reprezentat o frână în ascensiunea sa către fotoliul de primar. 

România arată tot mai cosmopolit, începe să manifeste deschidere față de ceilalți (cu „uscăturile” de care e greu să scape), însă UDMR continuă să joace în alt film. Timișoara are un primar german și un consilier local spaniol. Aceștia nu au câștigat alegerile pe puterile unui partid etnic, ci pe puterile unui partid care a pus pe masă o ofertă pentru toți cetățenii Timișoarei, nu doar pentru unii. Nu a existat niciun Partid al Germanilor din Timișoara sau o Uniune a Spaniolilor Bănățeni care să propulseze acești candidați în frunte. 

Că românii nu votează etnia deja se știa. Avem președinte etnic german. Semnalul puternic este că nici maghiarii nu o mai votează. Vor oameni cu proiecte, care să le aducă bunăstare și dezvoltare. 

Surprinde rezultatul slab al UDMR din Teleorman, unde nu au mai adunat voturile de anul trecut :). Probabil electoratul alexandrian s-a trezit la realitate, și-a dat seama că i-au fost înșelate așteptările după alegerile europarlamentare.

Lecția pe care trebuie să o învețe politicienii maghiari este că drumul pe care merg partidele etnice, UDMR și AMT, este unul care duce într-o râpă. Asta le-a spus electoratul care, până nu demult, era captiv. Pomenile electorale nu mai conving alegătorii că peste 4 ani o să le fie mai bine. Pomana este un ajutor punctual, iar oamenii încep să gândească pe termen lung.