Armătura devine cartier cu blocuri turn; „accentul” are 15 etaje. Se fac zone pietonale și parc pe malul Nadășului

Proiectul de reconversie urbană a platformei industriale Armătura a ajuns în atenția Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca. Discuția, care a avut loc ieri, a fost deocamdată una consultativă, fără a se solicita avizul arhitectului-șef. Documentația propune transformarea unui teren de 4,1 hectare într-un ansamblu urban mixt, cu locuințe colective, servicii, spații comerciale și dotări publice.
Zona studiată este împărțită în 17 parcele, dintre care patru au dimensiuni mari, între 7.000 și 11.000 de metri pătrați. Proiectul prevede clădiri cu înălțimi variabile: până la 15 etaje la frontul cu strada Gării, în timp ce în interiorul ansamblului vor fi imobile de la trei până la zece etaje. Regimul maxim admis este de 16 niveluri supraterane, echivalentul a 60 de metri.
Una dintre direcțiile importante ale proiectului este promovarea mobilității pietonale. Parcările — în număr de 1.293 — vor fi realizate integral în subteran, iar la nivelul solului vor exista zone de tip shared space, predominant pietonale. Inclusiv aprovizionarea majorității spațiilor comerciale se va face prin infrastructura subterană, fără afectarea circulației la sol.
Beneficiarul proiectului propune cedarea a aproximativ 12% din suprafață în domeniul public, pentru realizarea de drumuri, trotuare, o stație de autobuz și un spațiu destinat unei creșe, pe un teren de peste 1.600 mp. Totodată, pe malul râului Nadăș va fi amenajată o zonă verde amplă, iar în unele puncte se va păstra o lățime de 30 de metri ca parc urban.
Intervenția va fi etapizată: doar două dintre parcele vor fi dezvoltate într-o primă fază, urmând ca celelalte să fie abordate după realizarea unor investiții publice în mobilitate, precum culoarul de Nord și trenul metropolitan.
Proiectul prevede și conservarea unor repere ale fostei platforme industriale: două coșuri de fum și un turn de apă vor fi păstrate. Acesta din urmă ar putea fi transformat într-un spațiu cultural, cu funcțiunea de galerie de artă.
Documentația urbanistică a fost realizată în urma unui concurs de soluții, iar proiectul arhitectural este coordonat de Alin Șerbescu, de la biroul ADNBA din București.