Adrian Dohotaru, despre arborii tăiați de la UMF: “Avem un deficit serios de democrație locală dacă atât de puțini oameni se mobilizează”

Autor  Ionel Lespuc   în       4 years în urmã     1396 Vizualizări.  

Deputatul independent Adrian Dohotaru, mai cunoscut ca activist ecologist, a acordat un interviu unei studente la Litere în care a vorbit despre tăierile de arbori din curtea UMF Cluj. Dohotaru s-a plâns că societatea civilă nu a avut reacție și că a fost singurul care a făcut o sesizare pe acest subiect. “Abordarea potrivită ar fi fost ca nu doar eu să fac sesizări, ci să facem cu zecile, cu sutele chiar”, a spus deputatul, care așteaptă planul de reamenajare promis de Primărie și UMF pentru primăvara aceasta. Parlamentarul a subliniat și că a inițiat o lege a spațiilor verzi, care protejează mult mai bine natura decât legislația actuală.

Patricia Socaciu, Facultatea de Litere: Am văzut că în ultima ta postare despre acest subiect spuneai că sesizarea făcută de tine a fost tardivă. E într-adevăr prea târziu sa mai facem ceva în cazul curții UMF? 

Adrian Dohotaru: Sesizarea a fost tardivă pentru că erau deja tăiați cei 25 de copaci și mi-ar fi plăcut să intervin înainte să fie tăiați, dacă aș fi cunoscut situația. 

Dar nu e prea târziu să facem ceva. Cred că studenții ori cetățenii din Cluj se pot mobiliza și să trimită fiecare în parte o sesizare către conducerea UMF la adresa contact@umfcluj.ro în care să ceară un proiect de amenajare care să prevadă plantări de copaci, plus acces în curte pentru studenți și cetățeni ai Clujului în curte, mai ales că zona aceasta e aglomerată și are nevoie de spații verzi cu acces general. 

M-aș implica bucuros să fac un training pe modalități de mobilizare în astfel de situații, dacă există cerere de activare.

PS: Care crezi ca ar fi fost o abordare potrivită a cetățenilor?

AD: Abordarea potrivită ar fi fost ca nu doar eu să fac sesizări, ci să facem cu zecile, cu sutele chiar. Atunci autoritățile ar fi mult mai atente pe viitor la a gira tăieri de copaci sănătoși (25 de copaci în cazul de față și 8 tufe superbe de tuia). Nu cred că e în regulă ca doar eu să fac sesizări din moment ce pe străzile Clinicilor și Babeș trec zilnic mii de oameni. Avem un deficit serios de democrație locală dacă atât de puțini oameni se mobilizează. Totuși, în ciuda faptului că nu s-a creat o mișcare de protest, mă bucur că s-au solidarizat atâția clujeni cu sesizările făcute.

PS: Cum crezi ca am putea evita / repara din timp astfel de situații?

AD: E important să ne activăm în număr cât mai mare când se întâmplă astfel de abuzuri. Adică, să facem proteste la fața locului, să facem reclamații, să facem propuneri de spații publice verzi. 

Culmea e că acești copaci sănătoși au fost tăiați la limita legii. Există o prevedere în Codul Civil care spune că un vecin poate să ceară tăierea unui copac sănătos dacă e la sub doi metri de gard și poate constitui un pericol pentru proprietatea vecinului. În cazul de față, vecinul e Primăria. Iar Primăria a cerut, la rugămintea UMF, Agenției de Protecția Mediului să fie tăiați copacii, iar APM a acceptat. Am propus Primăriei, ca astfel de decizii să nu fie doar administrative, ci să vină cu un mecanism prin care decizia se ia prin Hotărâre de Consiliu Local, iar astfel cetățenii și media se pot mobiliza la ședințe să își expună punctul de vedere, să existe o minimă dezbatere. Nu cred că vor răspunde favorabil fără presiune publică.

E absurd totuși ce s-a întâmplat! Copacii au fost tăiați doar ca UMF să își pună un gard mai fălos, dar și ca să se vadă mai bine o clădire recent renovată. Dar a tăia copacii doar pentru asta, e o barbarie, mai ales într-un oraș poluat, sufocat de trafic auto. Unele tăieri s-au făcut ilegal pentru că erau și copaci la peste doi metri de gard, de aceea avizele de tăiere s-au dat abuziv.

Am cerut Primăriei și UMF un proiect de amenajare, s-au angajat să îl facă la primăvară, dar nu am primit nimic concret până acum. Proiectul de amenajare trebuia făcut înainte de tăieri, dacă erau onești. Potrivit UMF, prețul cerut de o firmă de peisagistică, de 1.500 de euro, li s-a părut prea mare! Dar nu a fost o problemă să taie copaci de zeci de mii, poate sute de mii de euro! Dacă am calcula monetar serviciile eco-sistemice aduse de copaci, ne-am da seama că fiecare exemplar, în funcție de specie, poate să valoreze de la mii la zeci de mii de euro, mult peste valoarea unor puieți, pentru că a durat decenii să crească. Acești copaci sunt vitali pentru că absorb dioxidul de carbon, iar o universitate de medicină ar trebui să realizeze potențialul sănătății ca prevenție. Sigur că valoarea unor copaci nu este nici pe departe monetizabilă, dar e relevant să luăm și astfel de argumente în calcul, ca să instituim amenzi pe măsură, dar și ca să ne dăm seama că zeci de mii de euro au fost practic aruncați pe fereastră!

PS: Din ce surse se pot informa cetățenii pentru a-și cunoaște drepturile în situații similare?

AD: E foarte important ca cetățenii să ceară informații întemeiate pe cereri bazate de legea 544 din 2011 privind liberul acces la informații de ordin public.

Apoi, în primăvară sper să fie votată o nouă lege a spațiilor verzi, pe care am inițiat-o, și care protejează mult mai bine spațiile verzi decât legislația actuală, asta, bineînțeles, dacă legea va fi aplicată corect. E necesar să formăm grupuri de presiune civică ce vor veghea la aplicarea legii și vor monitoriza autoritățile și ăsta va fi unul dintre proiectele Asociației Societate Organizată Sustenabil (SOS) din care fac parte ca director executiv.

Ca să își cunoască drepturile, e bine ca cetățenii să se asocieze și să intre în asociații și să creeze altele ca democrația la firul ierbii, democrația locală, să fie mai vibrantă.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.