Zidul de pe malul Someșului a rămas acolo, dar a fost ascuns cu pământ + Povestea unui interviu de trei luni

Zidurile din zona La butuci au fost îngropate, iar proiectul de reamenajarea a malurilor Someșului are spații gândite în zona inundabilă a râului, dar și în afara ei, după o logică din care am încercat să înțelegem ceva într-un interviu realizat prin email cu arhitectul Jose Mayoral.

Ăsta este fondul, începem însă cu o chestiune de formă.

Povestea unui interviu. Cum stăm cu transparența

Media9 a transmis prin email o serie de întrebări (la care a colaborat și Adrian Dohotaru, mulțumim!) despre proiectul de amenajare a malurilor Someșului către arhitectul Jose Mayoral (foto), reprezentantul Practica, biroul spaniol de arhitectură care a câștigat concursul de soluții de la Cluj. Nu am avut nicio problemă privind amabilitatea spaniolilor, dimpotrivă, doar atât că nu am primit niciun răspuns. După două luni, ni s-a spus că acestea au fost trimise la primărie.

Pentru că acolo părea că nimeni nu știe de răspunsurile Practica, deveniseră o nouă scrisoare pierdută, am mai scris un set de întrebări și municipalității. Așa că, prieteni, nu știm să vă spunem dacă răspunsurile pe care le-am primit după încă trei săptămâni provin de la Practica domnului Mayoral sau de la Primăria domnului Boc. Un singur lucru ne arată cu exactitate: cum stăm cu transparența, la Cluj.

Zidul îngropat

În răspunsul pentru Media9, se explică faptul că 600 de metri de zid au fost îngropați. Nu am măsurat, să luăm ordinul acesta de mărime, 600 de metri, așa cum l-am primit. Aceasta a fost soluția găsită pentru punerea în acord a reprezentanților Primăriei cu cei de la Apele Române. Așadar, malul de beton a rămas pe loc, în zona „La butuci,” însă a fost acoperit cu pământ.

„Proiectul implementat conţine intervenţii semnificative legate de pereții Someșului. În primul rând, cu gradene locale în Splaiul Independentei și strada 1 Decembrie 1918. În al doilea rând, cu gradene mari pe strada Muzicescu. Și în al treilea rând, peste 600 de metri de zid în zona La Butuci sunt îngropați, ceea a permis includerea unui segment de vegetație locală”, ni s-a transmis la redacție.

Amenajări în zona inundabilă

O altă nelămurire era legată de amenajările din zona inundabilă a Someșului. Și asta pentru că uneori acestea sunt căutate, alteori evitate.

„Proiectul urmărește să permită cât mai mult posibil apropierea de Someș și de aceea în unele zone am considerat că unele amenajări se pot face în zona inundabilă, în alte zone au fost realizate amenajări în imediata apropiere a râului. Pentru zonele cu activitate intensă, precum terenurile de sport sau locurile de joacă, s-au plantat arbori cu frunze mari (castani şi stejari), realizându-se un alt tip de spațiu prin introducerea amestecului de vegetaţie de prerie de înălțime mică și arbori grupați de diferite dimensiuni (castani, stejari şi ulmi). S-a realizat un aliniament de tei de-a lungul malului râului, însoțit de tufișuri joase care va funcționa ca tampon de securitate între drumul pentru vehicule și banda de biciclete. În terasele mai apropiate de apă, un aliniament de frasini urmează zonele pietonale. În spaţiile care se modifică în lățime, precum Plaja sau parcul La Butuci, sunt incluse grupuri de arbuşti (arbuşti de foioase ornamenali şi caprifoi), precum şi diverse tipuri de vegetaţie de prerie. Aceste pajiştii sunt un element fundamental al proiectului datorită potențialului de a încuraja și a da un refugiu biodiversității care va declanșa un proces natural de regenerare. Marginea dură a râului este transformată într-un mediu mai natural în multe zone pe măsură ce secțiunea râului este lărgită (practic, s-au spart betoanele de pe mal). Astfel, țărmul este transformat într-un ecosistem mai divers prin includerea vegetației locale, roci şi nisip. Acest sistemul de terase creat permite râului să devină mai accesibil și încorporează zone de recreere în care pot avea loc o gamă diversă de activități”, se precizează în răspuns.

Așa cum știți, proiectul de reamenajare a malurilor Someșului urmează să fie finalizat până cel târziu la 31 decembrie 2023, întrucât utilizează fonduri europene.