#VLOG. Vot liberal. Politicianul care își poate păstra casa fără soare

Un dezvoltator imobiliar, Orest Onofrei, din Suceava, și-a asumat să demoleze o casă și să amenajeze un loc de joacă în locul ei ca să primească autorizație de construire pentru un bloc. Adresa este Calea Mănăștur 50. La urmă, a dorit să păstreze și blocul, și casa, în care locuiește soacra domniei sale. Consiliul Local nu a îndrăznit să voteze așa ceva, în 2015. Onofrei a dat Primăria și Consiliul Local în judecată, dar a pierdut. Dar mai avea un as în mânecă. Primăria și Consiliul Local s-au comportat ca Iisus: au primit o palmă și au întors celălalt obraz. Deși nu aveau nici o obligație, au acceptat ca suceveanul să poată să își păstreze casa. Știți care era asul din mâneca lui Orest Onofrei (foto jos)? Faptul că este membru PNL, fost PDL. La fel ca Emil Boc. De altfel, el fusese propus ministru al Agriculturii în cabinetul Boc.

18:2

a fost votul în Consiliul Local, în 15 aprilie. Doar doi pesediști s-au opus. Toți liberalii prezenți la ședință au fost cu mâinile pe sus.

„De ce să aprobăm această casă. Specialiștii au considerat că este afectată calitatea vieții celor care locuiesc acolo”, a spus Dan Morar, de la PSD. „Instanța nu ne-a spus ce să facem. A lăsat la latitudinea Consiliul Local să ia o decizie”, a replicat Emil Boc. Și a luat-o.

Proiectul de hotărâre de Consiliu Local se referea la un plan urbanistic de detaliu pe 579 de metri pătrați pe care se realizează loc de joacă pentru copii (caraghios de mic, doar de ochii lumii), spațiu verde și cinci parcări. Vedeți imagini cu casa în episodul XVIII al vlogului Lespuc le spune.

Iată un dialog din Consiliul Local, din 2015:

Claudia Anastase, fost consilier local PSD: „În anul 2010 se eliberează autorizaţie de construire pentru o casă. Absolut impecabil, drept legal pentru toată lumea. În 2011, vine hotărârea 165 în Consiliul Local, care în conţinutul său, prin avizul conex, spune nici mai mult, nici mai puţin: pe parcelă există un corp de clădire pe partea dinspre Calea Mănăştur ce urmează a fi demolat în prima etapă, precum şi un corp P+M, în partea posterioară, care se impune a fi demolat ulterior ca o condiţie obligatorie în vederea luării în evidenţă a blocului, după finalizare. Această hotărâre pe care eu o menţionez viza PUD-ul blocul de lângă această casă. Asta înseamnă că în 2011 intervine urbanistic şi chiar prin vot în Consiliul Local o schimbare a percepţiei asupra zonei. Nu din punct de vedere al indicilor urbanistici, ci din perspectiva oportunităţii, a calităţii vieţii. În momentul 2011, când aţi obţinut hotărârea de Consiliu, dvs. v-aţi asumat demolarea primei clădiri, pentru ca pe locul ei să ridicaţi blocul, şi – condiţie obligatorie – demolarea celei de-a doua clădiri, pentru că altfel nu puteaţi recepţiona blocul. Aţi ales – am eu senzaţia – să terminaţi casa, pentru că în 2012 avem procesul verbal de recepţie a casei, periclitând blocul sau asumându-vă ca în ipoteza în care terminaţi blocul să trebuiască să dărâmaţi casa. Nu cred că îndepliniţi condiţiile din PUD pentru a recepţiona blocul decât prin demolarea acelei case. Sau puteţi rămâne cu casa, dar nu recepţionaţi blocul. Îmi place să prezentăm corect situaţia Consiliului Local. Dumneavoastră aţi construit pe baza unei autorizaţii de construire, dar veci pururi nu vă recepţionaţi blocul dacă nu demolaţi casa, conform hotărârii Consiliului Local din 2011 pe care am votat-o membrii din acel moment„.

Orest Onofrei: „Aveţi dreptate, dar eu ştiu bine că cine poate emite o hotărâre, poate s-o şi modifice, dacă sunt condiţii. De aceea eu m-am adresat Consiliului Local, nu instanţei”.