Vin ploile, vom avea din nou „piscine” prin oraș? Răspuns tranșant: „Da, situația se va înrăutăți”. Ce soluții au adoptat alte țări

Cu ploile torențiale tot mai frecvente și un ciclon așteptat să aducă precipitații semnificative, cetățenii din Cluj-Napoca se întreabă cine este responsabil pentru gestionarea apelor pluviale și cum poate orașul să se pregătească mai bine pentru astfel de evenimente. Am avut tot mai des adevărate „piscine” ad-hoc, cu mașini chinuindu-se să iasă. Și au fost și clujeni șugubeți, care au vâslit la canoe pe străzile inundate.

Lucian Croitoru, directorul de comunicare al companiei de apă Someș din Cluj, a explicat recent că sistemul de canalizare din oraș nu este proiectat să facă față acestor provocări climatice în creștere.

„Canalizarea menajeră este concepută strict conform normelor tehnice pentru a prelua doar apele uzate menajere. Drenarea apelor pluviale nu face parte din sistemul de canalizare menajeră, ci este responsabilitatea arhitecturii drumului public. Prin urmare, drenarea apelor pluviale cade în sarcina celor care gestionează drumurile publice”, a declarat Croitoru, clarificând responsabilitățile. Aceasta înseamnă că autoritățile locale, nu compania de apă, trebuie să găsească soluții pentru acumularea apei pe drumuri în urma ploilor torențiale.

Un alt aspect esențial subliniat de Croitoru este lipsa fondurilor europene pentru infrastructura de gestionare a apelor pluviale. „Uniunea Europeană ne-a alocat fonduri doar pentru canalizarea menajeră, fiind clar că drenajul apelor pluviale nu este responsabilitatea noastră,” a subliniat acesta.

În contextul schimbărilor climatice, Croitoru a menționat că studiile realizate la nivel local arată o înrăutățire a situației. „Concluziile acestui studiu sunt clare: situația se va înrăutăți în ceea ce privește schimbările climatice. Canalizarea nu va mai putea face față, deoarece nu este proiectată să preia ape pluviale.”

Croitoru a prezentat câteva soluții potențiale pentru atenuarea efectelor inundațiilor. Acestea există deja în diferite țări europene. Una dintre ele ar fi construirea unor bazine de retenție subterane care să colecteze apele pluviale în timpul furtunilor. „După ce trece vârful ploilor torențiale, aceste ape ar putea fi pompate și evacuate în cursuri de apă precum Someșul sau Nadășul,” a explicat el. Totuși, această soluție s-ar confrunta cu dificultăți semnificative în Cluj-Napoca, din cauza densității rețelelor subterane de utilități.

Un alt model aplicat în țările nordice, precum Danemarca, presupune crearea unor zone inundabile în orașe, care să funcționeze ca bazine naturale de retenție a apelor pluviale. Croitoru a sugerat că o soluție similară ar putea fi aplicată în Cluj, prin adâncirea zonei din jurul Parcului Mare. „Construcțiile din jurul parcului ar fi eliminate, iar zona ar putea funcționa ca un bazin natural de colectare a apelor pluviale. În mod normal, parcul ar rămâne o zonă de agrement, iar în caz de viitură, apa ar fi direcționată acolo.”

Deși aceste soluții sunt deja implementate cu succes în alte țări, infrastructura și bugetele locale din Cluj-Napoca nu au permis încă o astfel de adaptare. În plus, Croitoru a subliniat că dublarea capacității canalizării menajere nu ar rezolva problema. „Chiar și cu o capacitate dublată, canalizarea nu poate gestiona ploile catastrofale care devin din ce în ce mai frecvente,” a subliniat el, citând exemplul orașului Zalău, unde rețeaua divizoră pentru ape menajere și pluviale nu poate face față ploilor torențiale.