Banca Mondială acordă asistență tehnică pentru realizarea, de către Consiliul Județean Cluj, a Planului de amenajare a teritoriului județean (PATJ).

Concluziile au fost de curând publicate, iar acestea au mai multe referiri la comuna Gilău. Atât din punct de vedere al statutului pe care îl are, cât și al dezvoltării sale. 

Publicarea raportului Băncii Mondiale nu are nicio legătură cu campania electorală. Chiar din contră. Înainte de a propune soluții, experții critică și viteza cu care se modernizează județul, localitate cu localitate, și modul dezlânat în care se realizează unele dintre proiecte.

Propunerile de modernizare a județului s-au făcut în urma unor dezbateri cu specialiști și cetățeni, care au avut loc la începutul anului, dar și utilizând experiențe similare ale unor țări mai evoluate.

Banca Mondială spune așa: “În județul Cluj, densitatea orașelor (incluzând și municipiile) este de doar 0,9 orașe / 1000 km2 , sub media națională de 1,25 orașe / 1000 km2 . Acest fapt ar trebui, la rândul său, să creeze premise pentru ca unele comune să devină orașe, dacă îndeplinesc standardele minimale cerute de lege. Mai exact, pentru a se ajunge la o valoare a densității orașelor apropiată de media națională, ar fi necesară existența a încă 2-3 orașe”.

Ca urmare, se propune, printre altele, trecerea localității Gilău în categoria așezărilor urbane, prin obținerea statutului de oraș, în urma unui referendum local.

Comuna este în prezent aproape de pragul minim de locuitori, 10.000, care i-ar permite să solicite un nou statut. Propuneri similare se fac pentru Florești, Baciu și Apahida. 

Ajungem și la mobilitate. Centura metropolitană este considerată o prioritate – așa cum știți, aceasta ar urma să plece dintre Căpușu și Gilău, pe un traseu din nordul localității, și să intersecteze A3. Are 38 de kilometri, cu regim de autostradă, și se oprește la Apahida.

Surpriza este că experții propun și un drum nou, pe relația Gilău Vest – Florești Sud – Cluj-Napoca.

Banca Mondială cere extinderea transportului public nepoluant. Unul dintre traseele vizate pe o rută de transport electric este Gilău – Florești – Cluj-Napoca. Deocamdată, autobuzele CTP nu au intrat în Gilău, dar aceasta este următoarea destinație promisă de Emil Boc.

Nu sunt uitați nici bicicliștii. Se cere “elaborarea de documentații tehnico-economice pentru amenajarea de trasee pietonale și pentru bicicliști în coridorul râului Someșul Mic, pe relația Gilău – Florești – Cluj Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida – Iclod – Gherla – Dej”. De altfel, specialiștii au în vedere un plan de amenajare a teritoriului comun pentru culoarul Someșului, de la Gilău până departe, la Câțcău/Vad.

Banca Mondială vede un pol de dezvoltare economică format din Cluj-Napoca – Florești – Gilău – Apahida – Baciu, adică zona metropolitană restrânsă. S-ar putea atrage finanțări europene și atrage investitori cot la cot cu Clujul lui Emil Boc.

Aeroport cargo la Câmpia Turzii, construirea unui oraș nou. Cum vede Banca Mondială dezvoltarea Clujului

Și acum, vă invităm la un chestionar. Ce vă doriți pentru Gilău? Dacă nu puteți vota, click aici.