USR: „În 20 de ani, nu s-a construit nicio școală nouă în Cluj”. Soluțiile propuse

Consilierii locali USR Alexandra Oană și Adriana Cristian au vorbit, vineri, într-o conferință de presă, despre situația învățământului clujean la început de an școlar, despre problemele întâlnite în sistem și despre soluțiile pe care le întrevăd aleșii locali USR.

La întâlnirea cu jurnaliștii clujeni, a mai participat și deputatul Viorel Băltărețu, președintele USR Cluj-Napoca.

Primarul Clujului acuză administrațiile locale din zona metropolitană că n-au ținut pasul cu explozia demografică, altfel spus că n-au construit creșe, grădinițe și școli pentru noii rezidenți. Și acum vine întrebarea, la care vă invităm să reflectați: la Cluj-Napoca, în cartierele/zonele unde a avut loc o explozie demografică, Bună ziua, zona Câmpului, Edgar Quinet, Iris, Bulgaria, Borhanci câte școli s-au construit? Și această temă a fost discutată în conferință.

Ce probleme au reclamat consilierii USR + soluțiile propuse

Alexandra Oană, liderul USR în Consiliul Local, a identificat trei mari probleme în învățământul clujean:

• O primă problemă ține de calitatea diminuată a spațiului școlar:

• Abordarea primăriei de a înghesui noi săli de clasă sau corpuri de clădire în perimetrul școlilor se face în dauna calității spațiului din școli și cu încălcarea normativelor privitoarea la suprafața de care ar trebui să beneficieze fiecare elev la școală. Mai pe scurt, înghesuim din ce în ce mai mulți copii într-un perimetru care rămâne neschimbat și numim asta modernizare.
• Un indicator cheie al capacității unei școli de a găzdui elevi este aria medie a sălilor de clasă. Un alt indicator,    poate chiar mai relevant, este aria medie a sălilor de clase cuprinzând și o cotă parte, proporțională, din restul    funcțiilor din școală: curtea școlii, sala de sport, laboratoare, sala de lectură, sala de mese etc.;
• Cei doi indicatori de suprafață sunt reglementați de normative legale, iar conform acestor normative,                    suprafața utilă a unei clase  ar trebui să fie de 132 de metri pătrați, iar aria construită cu cotă parte ar trebui să  fie de 205 metri pătrați. În Cluj-Napoca, diferența intre normative și realitatea construită din majoritatea          școlilor clujene este majoră.
• Cele 2.500 de locuri noi cu care se laudă domnul primar au apărut în urma unor compromisuri flagrante          privind normativele în vigoare.
• Fie că vorbim de renunțarea la laboratoare, săli de lectură, cantine și convertirea lor în săli de clase, fie că          vorbim de transformarea unor spații improprii, precum depozite, arhive  în săli de clasă sau de adăugarea        unor corpuri de clădire în spațiul care ar fi trebuit să fie folosit de elevi pentru recreere în pauză – efectul            este același și anume diminuarea majoră a calității spațiului școlar.

• A doua problemă strâns legată de această abordare defectuoasă a primăriei ține de faptul că doar extinzând unele școli nu reușim să ținem pasul cu numărul de elevi. 

• Cu toate modernizările, extinderile și reabilitările din ultimii 10 ani, din ce în ce mai mulți copii rămân pe dinafară și trebuie să meargă la școală după-masa.
• Anul acesta școlar, conform datelor furnizate de ISJ, 10 școli clujene au cursuri după-masa și împreună totalizează 53 de clase de învățământ primar și de gimnaziu care învață în schimbul doi.
• Cu o medie de 25 de elevi per clasă, asta înseamnă că mai mult de 1.300 de copii merg la școală după-masa.

• A treia problemă este legată de faptul că extinderea școlilor nu rezolvă problema traficului din cartierele fără școală în cartierele învecinate.

• Familiile clujene au nevoie de școli noi în cartierele noi, nu de școli mai mari în centru. Nu asta înseamnă            orașul de 15 minute. Într-un oraș pentru pietoni, copiii merg pe jos la școala din cartier. Chiar unul dintre            programele fanion ale primăriei, autobuzele școlare sunt de altfel dovada unei rețele școlare disfuncționale ce    presupune că elevii au nevoie să facă naveta dintr-un cartier în altul.

DECLARAȚIE

„În loc să dezvolte o astfel de viziune proactivă, domnul primar continuă să paseze responsabilitatea în alte părți. Este profund greșit să dăm însă vina pe clujeni sau pe zona metropolitană. Nu este vina Clujului că orașul crește și mai ales nu este vina clujenilor.

Domnul primar trebuie să recunoască că nu cei din Apahida, Baciu sau Florești își trimit copiii la școala în Cluj-Napoca, ci clujenii care nu își permit o locuință în Cluj-Napoca se mută în Apahida, Baciu, Florești, dar muncesc în Cluj-Napoca și contribuie la dezvoltarea acestui oraș. Deși ei contribuie la bunăstarea Clujului, Clujul contribuie prea puțin la bunăstarea lor și eșuează să le asigure servicii de bază precum accesul la educație de calitate pentru copiii lor”.

Alexandra Oană, consilier USR Cluj

La rândul său, Adriana Cristian (foto dreapta), care este și mamă a doi copii minori, reclamă faptul că sistemul educațional din Cluj-Napoca este subdimensionat și că educația nu a fost o prioritate pentru administrația PNL în ultimii 20 de ani.

Consilierul Adriana Cristian a oferit o soluție pentru traficul foarte aglomerat în zona unităților de învățământ din Cluj-Napoca și a dat drept exemplu alternativa găsită de primarul Radu Mihaiu (USR) în sectorul 2 al capitalei: sistemul „Kiss and go”.

Este vorba despre un sistem „debarcare/îmbarcare”, un culoar pe unde părinţii intră cu maşina, opresc în faţa şcolii, iar paznicul preia copilul pentru a-l conduce în siguranţă în curtea instituţiei de învăţământ. 

Adriana Cristian a mai amintit că în Cluj nu s-a construit în 20 de ani, de când este primar Emil Boc, nicio școală nouă, ci doar au fost renovate unele instituții de învățământ ori s-au adăugat unele corpuri de clădire la școlile vechi, ocupând spațiile copiilor din curțile unităților școlare sau transformând unele spații din cantine ori săli de sport. Consilierul USR Cluj a mai dat exemplul din Timișoara, unde primarul Dominic Fritz (USR) a început construcția unei școli noi, deși e la primul mandat. Școala ar urma să fie finalizată în următorul an.