Un clujean cere reducerea numărului de parcări din centru. “Cluj-Napoca este victima propriului succes”

Toate marile orașe ale lumii și-au schimbat filosofia de mobilitate în ultimii ani. Unele au început de prin 1980, altele mai târziu. Clujul este pe acest drum din – să zicem – 2012. Prin achiziția de mijloace de transport moderne, prin regulamentul de parcări din zona centrală, corelat cu creșterea prețurilor, prin realizarea unor piste de biciclete, municipiul caută să se înscrie pe trendul mondial.

Unii clujeni consideră însă că ritmul tranziției trebuie intensificat. Și vin cu propuneri radicale. Este cazul lui Bogdan Bufnea, antreprenor în domeniul construcțiilor, care a prezentat un plan de acțiune după ce s-a consultat cu mai mulți arhitecți. Unul dintre aceștia este Dan Clinci, omul implicat în majoritatea concursurilor de soluții ale Clujului din ultimii ani.

Bufnea propune o reducere a numărului total de parcări în zonele centrale, eliminarea parcărilor care ocupă trotuare, montarea de limitatoare de viteză și îngustarea străzilor în anumite zone, pentru reducerea vitezei în traficul rutier, crearea de piste continue pentru biciclete, separate fizic de traficul rutier în zonele unde viteza mașinilor este mai mare de 30km/h, prioritizarea mai accentuată a transportului în comun, culoare pietonale si piste de biciclete in cartierele cu densitate mare de clădiri, stații de bikesharing in zonele interzise autovehiculelor și în apropierea stațiilor de transport în comun. Totul cu scopul de a încuraja cetățenii să folosească mai mult transportul în comun, mersul pe jos și bicicletele, respectiv de a pune umărul la reducerea poluarea din oraș.

“Trăind de 20 de ani în Cluj-Napoca, am constatat o serie de probleme cu care se confruntă orașul nostru, multe din ele provenind din sfera planificării teritoriale și a urbanismului. În calitate de cetățean și candidat PLUS la Consiliul local Cluj-Napoca, am inițiat o serie de consultări cu mai mulți arhitecți specialiști în acest domeniu. Ne-am dorit să aducem în spațiul public un alt mod de a privi orașul și administrația, prin prisma cetățeanului activ și implicat în deciziile privitoare la comunitate. Cluj-Napoca este la ora actuală victima propriului succes, fiind blocat în acest moment, deoarece lipsește o viziune cu adevărat europeană, care să permită aplicarea tehnologiilor de ultimă oră”, a explicat Bogdan Bufnea.

Sigur, unele lucruri se întâmplă deja. De exemplu, vom avea axa Mărăști – Mănăștur de benzi bus într-o perioadă relativ scurtă de timp, mai exact când se va realiza intersecția de la Platinia despre care Media9 a scris mult în ultimele săptămâni. Proiectul este încă în dezbatere publică. Pistele de biciclete din prezent nu sunt conectate, unele nici nu sunt conforme, dar sunt mai multe proiecte în zona centrală și în cartiere, în diverse faze, care includ piste pentru bicicliști. În schimb, Primăria este rezervată în a reduce numărul locurilor de parcare și creșterea tarifelor. Apoi, pe strada Observatorului și pe Nicolae Titulescu, pentru a oferi doar două exemple, parcările pe trotuare au devenit un obicei, ceea ce nu constribuie la o dimensiune europeană a Clujului.