TUSVANYOS 2019: Maghiarii dau vina unii pe alții pentru tensiunile din Valea Uzului

Prima zi a festivalului Tusvanyos 30 a adus o dezbatere plină de pasiune despre Valea Uzului, în cortul Kos Karoly.

În 16 mai, crucile și monumentul dedicat eroilor români au fost acoperite cu saci negri de gunoi de către un grup de maghiari. O zi mai târziu, liderul unionist George Simion a fost agresat la fața locului. Tensionarea crescândă a lucrurilor, prin declarații provocatoare și decizii administrative ale autorităților maghiare, precum închiderea cu lacăt a cimitirului, a creat o atmosferă tensionată și a incitat spiritele naționaliste, astfel încât comemorarea eroilor de către câteva sute de români din data de 6 iunie a escaladat într-un incident, care putea denegera, ca urmare a deciziei liderilor UDMR Harghita de a organiza un lanț uman pentru „apărarea cimitirului”. În cele din urmă, românii au pătruns în cimitir pentru a comemora eroii îngropați în necropolă, Jandarmeria precizând că nu au fost înregistrate violențe.

La Tușnad, maghiarii au dat vina unii pe alții. În fața unei asistențe numeroase, la masă s-au așezat trei maghiari din Transilvania și trei din Ungaria. Discuțiile au avut, în linii mari, o notă echilibrată, însă cu mici derapaje. S-a constatat că nu s-au luat măsuri la timp, că nu s-a intervenit, că maghiarimea nu a fost unită.

Harghita a tot pierdut teren

Accentul s-a pus pe cadastrare: faptul că cimitirul nu mai aparține, din punct de vedere administrativ, comunei Sânmartin și județului Harghita. Practic, este în administrarea orașului băcăuan Dărmănești, care a și luat măsura instalării crucilor. Rakossy Jozsef, cel care a realizat o cadastrare a județului Harghita, a explicat cum s-a pierdut cimitirul. Mai întâi, prin legea 2 din 1968, când s-a făcut reorganizarea administrativă, județul Harghita a pierdut 78.000 de hectare, dintre care peste 20.000 în zona Valea Uzului. Alte peste 50.000 au fost trecute județului Neamț. 

Granița a ajuns atunci foarte aproape de cimitir. Dar tot în administrare hargiteană. Practic, abia în 2012 a fost mutat hotarul, când Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară l-a adus pe linia pârâului din apropiere. Comuna Sânmartin și altele s-au opus, însă legea prevede se pot apăra numai în instanță. Însă nu au făcut acest lucru. Și nici Consiliul Județean, susține Rakossy (foto jos).

“Președintele Consiliului Județean așteaptă de zece ani ca prefectul să atace în instanță măsura prin care cimitirul a fost trecut în administrarea județului Bacău. Eu cred că Primăria sau Consiliul Județean care au pierdut o suprafață de teren trebuie să se adreseze instanței. Legea așa este formulată, că prefectul mediază sau se adresează instanței. Nu e “și se adresează instanței”, așa că rămâne o întrebare dacă are această obligație. Dacă cineva intră în curtea mea, eu nu aștept să vină primarul să rezolve situația, ci eu sunt interesat să merg să o rezolv”, a declarat Rakossy Jozsef.

Borboly are încredere în instanță

Președintele Consiliului Județean, Borboly Csaba, spune însă că s-au făcut demersuri juridice. “Urmăm pașii legali, iar experiența Consiliului Județean Harghita a fost confirmată de instanță. Tribunalul Prahova a confirmat procedura prin care noi am demonstrat că hotarul cu județul Neamț a fost mutat ilegal. La fel va fi și aici. Noi spunem că legea 2 din 1968, care nu a fost abrogată până în prezent, arată în anexă unde este granița județului nostru. OCPI a falsificat acte și susține că acum există un hotar tehnic, care nu este favorabil județului Harghita, dar instanța va trebui să stabilească acest lucru. Avem mai multe acțiuni în instanță, privind întabularea ilegală a terenului de către orașul Dărmănești, autorizația de construire prin care s-a montat crucile, eliberată ilegal, faptul că s-au cheltuit bani publici ilegal. În acest moment fac verificări Curtea de conturi și Inspectoratul de stat în construcții. Toate verificările încheiate deja spun că acțiunile primarului din Dărmănești au fost ilegale”, a afirmat Borboly (foto jos).

Cine este înmormântat în cimitir? 

În legătură cu cimitirul au existat discuții la nivel înalt, româno-maghiare. La Tușnad a venit și colonelul Kovacs Vilmos, comandatul Institutului de Istorie Militară din Ungaria, care a participat la discuții. “Cimitirul datează din 1916. Partea română ne-a spus că în cimitir sunt îngropați 149 de miliari români, apoi numărul lor s-a redus. Noi știm că sunt opt soldați români cunoscuți și trei necunoscuți. Dintre cei opt cunoscuți, cinci luptau pentru armata austro-ungară”, a spus Kovacs. Comunicatele oficiale cu privire la discuțiile româno-maghiare pot fi consultate AICI.

Istoricul Marius Diaconescu, de la Universitatea București, scrie, pe platforma Historia: “În 1926 și 1927, Societatea Cultul Eroilor, o asociație românească înființată cu scopul de a organiza și conserva cimitirele combatanților din primul război mondial, a reorganizat cimitirul militar din Valea Uzului. În 1927 în cimitir au fost înhumați 1306 eroi de diverse naționalități. Numele și data morții erau cunoscute doar pentru o parte a celor îngropați. Data morții din registrul întocmit de asociație cu acea ocazie atestă că acolo au fost înhumați și cei decedați în confruntările de uzură. Pe lângă soldații unguri și germani, îngropați în anul 1917, aici au fost aduse corpurile altor soldați români și ruși găsite pe văile și culmile din jur, al căror nume a rămas necunoscut, putând fi identificată pentru unii doar armata din care făceau parte după resturile de uniformă. Conform listei din 1927, în Cimitirul militar din Valea Uzului erau îngropați nu doar soldați unguri, ci și germani, ruși, români, sârbi, austrieci. Din această cauză cimitirul are un caracter internațional și nu poate fi considerat un cimitir exclusiv unguresc”.

Pe Valea Uzului și-au găsit somnul de veci maghiari, români, ruși, austrieci, sârbi. În 1994, conform presei de la acea vreme, au fost profanate mormintele soldaților nemaghiari prin schimbarea numelui sau etniei. Aceștia au fost tratați ca soldați maghiari necunoscuți. De exemplu, potrivit registrului din 1927, la poziția 763 era îngropat soldatul român Gheorghe Cosma. Data morții, 29 martie 1917, sugerează că a fost rănit și a căzut prizonier în timpul ofensivei maghiaro-germane de la începutul lunii respective. În 1994, asociațiile maghiare au pus pe mormântul lui Gheorghe Cosma o cruce pe care scrie “soldat maghiar necunoscut”.

Niciun reprezentant al părții române nu a fost invitat la dezbaterea de la Tusvanyos.

DERAPAJE

Oamenii politic maghiari, de la noi sau mai de la vest, nu au ratat la Tușnad șansa de a da declarații de impact.

“România vrea să impună o singură limbă și o singură religie. Și de aceea vrea să ia pământul de la maghiari”, a spus Zakarias Zoltan, de la PPMT. “Nu putem accepta situația din Valea Uzului, nici profesional, nici politic. Acolo au avut loc provocări și atrocități fizice”, i-a ținut isonul Nemeth Szilard, secretar de stat în Ministerul Apărării din Ungaria. Tilki Alpar, parlamentar Fidesz, nu s-a lăsat mai prejos: “Trebuie să ne pregătim pentru alte situații ca aceasta. În Valea Uzului sau în altă parte. Nu știm dacă România poate fi convinsă să joace după reguli central-europene”.

Lor le-a răspuns chiar Borboly Csaba, președintele UDMR al Consiliului Județean Harghita. “Există oameni politici maghiari care, folosind această problemă a Văii Uzului, vor să apară pe tapet, vor să exprime niște idei grozave, dar fără profesionalism și fără a cunoaște legile din România”, a spus Borboly.