Turul Clujului. Pe urmele cetățenilor alungați de mari investiții imobiliare

Autor  Tudor Știrbu   în       2 years în urmã     3135 Vizualizări.  

„Căși Sociale ACUM!”, un ONG din Cluj, a organizat, luni după-masa, un tur al orașului care a dorit să atragă atenția autorităților locale vizavi de criza locuințelor sociale. 

„Cu turul orașului, vrem să atragem atenția asupra modului în care de multe ori dezvoltările imobiliare înseamnă alungarea celor mai săraci locuitori ai Clujului din locuințele lor oricum precare, transformându-i în persoane fără adăpost”, a explicat Eniko Vincze (foto jos), profesor universitar și activistă în cadrul acestui ONG.

Turul numit „Dor de locuințe sociale” a plecat din partea de nord a orașului, din dreptul Liberty  Technology Park. În autobuzul închiriat de ONG-ul clujean, s-au îmbarcat membrii organizației, jurnaliști clujeni, dar și câteva persoane care fac parte din acest proiect și o mână de studenți.

Autobuzul a oprit în opt puncte cheie din zonele centrale și marginale ale Clujului, unde membrii ONG-ului au vorbit despre politica urbană și de locuire a orașului.

Liberty  Technology Park, primul punct prezentat 

„Suntem în vechea zonă industrială de nord a orașului. Pe lângă fosta fabrică de mobilă Libertatea unde ne aflăm, aceasta a mai inclus fabricile Metalul Roșu, 16 Februarie – Remarul, Tehnofrig și Armătura. Ruinele și terenurile vechilor fabrici au devenit posibilități de investiții în dezvoltarea imobiliară.
Libertatea a fost privatizată în 1994 de Sorin Dan, iar în 2011 a fost cumpărată de Ion Sturdza. Acesta a investit în transformarea imobilului într-un parc industrial prin Fondul Fribourg Capital, afirmând: <Proiectul Liberty Technology Park a marcat începutul gentrificării acestui cartier industrial>.
În 2019, dezvoltatorul White Star Real Estate a cumpărat acest complex de birouri prin intermediul companiei de consultanță imobiliară Colliers International. În august 2020, SC Liberty Technology Park SRL a decis construirea unui ansamblu imobiliar numit Liberty Residential”, a explicat Eniko Vincze.
Aceasta a mai spus că, vizavi de fosta fabrică, se află un bloc de locuințe de cinci niveluri, care îi aparține primăriei și care nu este locuit de foarte mult timp. În opinia sa, blocul respectiv ar putea fi destinat locuințelor sociale.

„Noi nu suntem împotriva înfrumusețării și modernizării orașului, dar vrem să se construiască locuințe și pentru cei care au un venit mic”  – Eniko Vincze

Imobilul de pe Coroianu, punctul doi
Următoarea oprire a fost pe strada Iuliu Coroianu, unde administrația clujeană a construit un bloc de locuințe sociale. Prezentarea a fost făcută din autobuz de Maria Rozalia (foto jos), care scrie pentru ziarul „Cărămida”, publicația ONG-ului „Căși Sociale ACUM!”, și care e beneficiara unei locuințe de acest fel.
„În 2014 primăria Clujului a renovat o clădire aflată în proprietatea administrației publice locale de pe str. Coroianu nr. 5. Astfel a realizat 46 de locuințe sociale. Investiția a costat 5.906.528 lei. Marea parte a investiției a fost acoperită din finanțare europeană, primăria contribuind cu 94.800 lei. Locuințele au fost date în folosință în 2015.
În 2014, au fost depuse 321 de cereri de locuințe sociale, dintre care 102 au fost declarate neeligibile de primărie. Criteriile de neeligibilitate incluse după 2008 la nivel local printre criterii au devenit tot mai stricte chiar cu prețul încălcării prevederilor legii locuinței și a legislației anti-discriminare din România”, a spus Maria Rozalia.
Piața Abator și Parcul Feroviarilor, punctul trei
Autobuzul a oprit în Piața Abator, punctul trei din turul orașului. Aici a intervenit activistul civic Szakáts István, care a făcut un scurt istoric al Pieței Abator și a vorbit despre Parcul Feroviarilor, aflat acum în plină modernizare.
„Abatorul din secolul al 19-lea a dispărut deja la începutul anilor 1990 din Piața cu același nume. Omul de afaceri Árpád Pászkány, prin Ecomax General Investments, a construit aici în 1995 o reprezentanță Opel Ecomax. În 2008, primăria a dat undă verde vechiului său plan, un Plan Urbanistic Zonal pentru construirea Centrului de afaceri, comercial și rezidențial Riverfront.
Acesta nu s-a mai realizat, a fost vândut unui alt investitor cu teren cu tot în 2016. Din 2019, Maurer Imobiliare s-a apucat de realizarea turnului de 23 de etaje numit Maurer Panoramic, locul așa numitei vieți la înălțime”.
Szakáts István i-a invitat pe cei prezenți să se uite la blocul-turn din apropiere și să-și imagineze că el va fi populat de „IT-iști și de oameni cu bani, care vor face plozi” și că toți vor veni în parc, care, astfel, va fi supus unei presiuni uriașe.
De aici, participanții acestui tur au fost invitați să viziteze o locuință de pe strada Anton Pann. Aici, activiștii au evocat povestea unei familii care locuise 22 de ani în această casă, dar a fost evacuată.
Strada Someșului, punctul patru
Prezentarea a fost făcută de Eniko Vincze: „În ultimii 5 ani aici au apărut mai multe construcții noi pe baza unui Plan Urbanistic Zonal din 2009. PUZ-ul a fost aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca în beneficiul IMO Invest SRL pentru un Centru de afaceri, sedii firme, dotări și locuințe pe str. Ploiești – Someșului.
Restructurarea urbană a întregii zone a fost pecetluită și prin Planul Urbanistic General adoptat în 2014. Acesta a permis ca noile dezvoltări imobiliare din zonă să se realizeze pe baza vechiului PUZ.
Astfel, pe locul fostei fabrici Napochim de pe str. Someșului, în 2016 Napochim Imobiliare a obținut autorizația de construcție pentru ansamblul Scala Center. O altă hală a întreprinderii de mase plastice, cea de pe str. Ploiești a trecut și mai repede printr-o transformare similară, din fabrică în bloc, prin investiția SDC Imobiliare”.
Strada Coastei, punctul cinci 
Următoarea oprire a fost pe strada Coastei, care acum poartă denumirea de Episcop Ivan. De aici primăria a evacuat, în decembrie 2010, 350 de persoane rome și le-a mutat forțat în Pata Rât. Drama acestor familii a fost evocată de Linda Greta (foto jos), activistă în acest ONG, care și ea a fost evacuată.
Zona a devenit foarte valoroasă din punct de vedere imobiliar. De atunci, în această zonă s-au construit clădirea Bibliotecii Județene, dar și o clădire de birouri făcută ințial pentru firma Nokia. Apoi, pe drumurile laterale de lângă noi au început să vie construite vile noi, printre altele și cea a fostului primar Sorin Apostu.
În 2010 și 2012 s-a construit Dorobanților Residence, un bloc de 12 etaje, beneficiar Transilvania Construcții. În 2011, un sediu al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai, care include un campus și o biserică pe terenul primariei (mai – decembrie 2011). În 2016, a fost edificată creșa publică „Vrăjitorul din Oz”.
Prezent la eveniment, arhitectul Silviu Medeșan a spus că a decis, alături de membrii ONG, să ridice un monument, dedicat celor 350 de persoane evacuate în urmă cu 12 ani de pe strada Coastei.
Strada Meșterul Manole, punctul șase
Turul orașului a ajuns pe strada Meșterul Manole. La numărul 2, explică Maria Rozalia, este o veche clădire din fondul vechi de stat, unde câteva familii sărace locuiesc în niște apartamente de câte o singură cameră.
„Ei plătesc chirie primăriei. Din cauza problemelor lor financiare și a modului superficial cu care primăria a tratat problemele locuirii de aici, autoritățile locale au evacuat în ultimii trei ani din această clădire trei persoane, pornind acțiuni similare împotriva altor 6 familii”, a detaliat Maria Rozalia.
În zona podului IRA s-au făcut multe noi dezvoltări imobiliare, Centrul comercial Leroy Merlin, Lidl și Kaufland. Dar și blocuri noi, sub numele de Complexul Aurel Vlaicu, unde apartamentele sunt foarte scumpe. Și ai căror locatari sunt nemulțumiți cu ceea ce este în vecinătatea lor pe str. Meșterul Manole nr. 2, au mai spus activiștii de la „Căși Sociale ACUM!”.
Pata Rât, punctul șapte
Autobuzul a ajuns la Pata Rât, punctul 7 din turul orașului. „De vreo doi ani auzim cum primăria ne promite că <până în 2030 Pata Rât nu va mai exista>, această promisiune fiind înscrisă și în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2030.
Ne întrebăm cât de credibilă este o astfel de promisiune. Și cum se leagă ea de începerea lucrărilor de construcție la Transilvania Smart City? Sau ce riscuri ascunse se află în spatele dezideratului de “a nu mai exista”, care până acum a fost o revendicare înrădăcinată în faptul că Pata Rât este o zonă toxică și stigmatizată?
Unde vor dispărea vechii locuitori din Pata Rât? Are dispariția lor legătură cu potențialii noi locuitori ai Pata Râtului?”, a lansat retoric întrebarea, Eniko Vincze.
Strada Blajului, punctul opt
Ultima oprire a fost la blocul de locuințe sociale de pe strada Blajului, unde activiștii i-au cerut primăriei să construiască mai multe locuințe de acest fel sau să pună la dispoziția celor cu nevoi apartamentele goale aflate în administrarea autorității locale.
„Este timpul de astfel de mari investiții, avem și programul PNRR acum, din care se pot realiza locuințe pentru tineri și locuințe pentru persoane marginalizate. Fără astfel de mari investiții, în 2030 vom putea constata că cele 1500 de locuințe promise de primărie au fost niște promisiuni pe care, de fapt, primăria nu vrea să le pună în practică”, au reclamat activiștii.
„Căși Sociale ACUM!” este o iniţiativă civic-activistă ce urmăreşte problematizarea locuirii sociale în oraşul Cluj, în contextul reducerii drastice a fondului public locativ și al transformării locuirii în afacere imobiliară din ultimele decade, cât şi al limitării accesului la locuinţe sociale tocmai persoanelor care sunt îndreptăţite să ocupe fondul locativ public.

Tag

, , , , , , , ,

Articole asemanatoare

About  


Stadiul lucrărilor astăzi pe...


Clujul brutal de real: mii de ...