Tu știi prin ce trece copilul tău? SONDAJ: Peste un sfert dintre elevii chestionați declară că li s-au cerut fotografii nud

De Ziua Educaţiei, fundația World Vision România a pus în dezbatere un subiect sensibil: violența sexuală asupra minorilor. Mai mult de un sfert dintre elevii de gimnaziu şi de liceu chestionaţi de WVR declară că li s-au cerut fotografii nud, iar un procent identic spun că le-au fost trimise astfel de fotografii. Problema este că școlile nu se apleacă aproape deloc asupra acestei situații.

De altfel, World Vision România a inaugurat, miercuri, 5 octombrie, două centre de consiliere şi prevenire a abuzului sexual asupra minorilor în Cluj-Napoca și în Vaslui. Cu acest prilej, a susținut o conferință de presă la Cluj, în Turnul Croitorilor.

Aproape 2.200 de respondenți, copii, părinți, profesori din mediul rural sau urban au fost chestionați de WVR pentru această cercetare.

Potrivit sursei citate:

• peste 17% dintre adolescenţi spun că, la școală, au fost atinși într-un mod care i-a făcut să se simtă inconfortabil, în cele mai multe cazuri de către colegi;
• 30% dintre profesori ar avea rețineri să reclame abuzurile sexuale asupra minorilor – majoritatea dacă nu ar avea suficiente dovezi, arată cele mai recente date din cercetarea ,,Violenţa sexuală asupra minorilor”, realízată de fundație în cadrul proiectului JUSTinACT – Justiție, acțiune socială și consolidarea capacității civile pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor;
• puțin peste unu din cinci adolescenți ar vorbi cu un profesor dacă ar trece printr-un abuz sexual.

Centre de consiliere şi prevenire a abuzului sexual la Cluj și Vaslui

World Vision România a inaugurat, pe 5 octombrie, de Ziua Educației, două centre de consiliere şi prevenire a abuzului sexual asupra minorilor în Cluj-Napoca și în Vaslui. Centrele vor opera activităţi de prevenţie pentru copii, programe de consiliere parentală de tip „Şcoala Părinţilor” şi vor fi transmise ghiduri pentru copii, părinţi şi profesori pentru prevenirea şi combaterea abuzului sexual.

Centrele au fost deschise în cadrul proiectului JUSTinACT – Justiție, acțiune socială și consolidarea capacității civile pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor.

La prezentarea de la Cluj a participat și Sorana, o elevă de clasa a XII-a, care colaborează cu WVR.

„Este un subiect important, mai ales pentru mine. Am observat că unul dintre aspectele nesatisfăcătoare în ceea ce privește abuzul sexual asupra minorilor este ceea ce este considerat abuz sexual, și ceea ce nu este considerat abuz sexual.

Pe de o parte, poate fi extrem de eliberator când îți dai seama cât de amplu, de vast, este acest subiect. Pe de altă parte, poate fi sfâșietor: probabil că mulți nu știu că ceea ce au experimentat a fost un abuz sexual. Când treci pe lângă cineva și îți pune mâna pe spate, cel mai probabil nu e o senzație plăcută. Când primești comentarii cu o conotații sexuale, nu este ceva plăcut.

Avem astfel foarte multe goluri în prevenție, în sprijinul persoanelor care au trecut prin asta. Pentru că, din păcate, foarte mulți (minori – n.r.) se confruntă cu abuzuri sexuale. Ceea ce nu vrea să audă cineva care trece prin asta este cât de grav este. Cel mai probabil, toată lumea ar vrea să fie ascultată. Există însă o ierarhie a severității pe care cu toții o avem.

În același timp, cineva care a trecut prin asta nu vrea să consoleze persoana care ascultă: până la urmă este despre tine, despre cel care a trecut prin abuz: <Nu vreau să consolez pe nimeni, nu vreau să aud, nu vreau să ascult ceea ce am experimentat>.

Însă toate aceste experimente despre abuz merită să fie ascultate, oricât de greu este să le asculți. Un alt aspect ar fi partea de rușine și de vină. Este primul instinct să dai vina pe persoana care vorbește despre asta. Să pui vina pe umerii acelei persoane, deși știm cu toții, sau ar trebui să știm, că vina și rușinea nu duc nicăieri pe termen lung”, a explicat Sorana.

Primele rezultate ale consultării despre abuzul sexual asupra copiilor

Prima condiție pentru bunăstarea și fericirea oricărui copil și adolescent este să se simtă în siguranță. De Ziua Educației, fundația World Vision România a lansat primele rezultate ale consultării (realizată în rândul elevilor, profesorilor și părinților) în perioada 23-30 septembrie despre abuzurile sexuale asupra copiilor.

Dintre cei 700 de elevi chestionați:

• aproape unu din patru (24%) s-a confruntat la școală cu comentarii de natură sexuală;
• în același timp, 17,5% spun că la școală  au fost atinși într-un mod care i-a făcut să se simtă inconfortabil, în cele mai multe cazuri fiind vorba de colegi;
• în 12.7% dintre cazuri, atingerile au venit din partea colegilor, în 1% de la profesori, iar în 3.8% din cazuri adolescenții au răspuns că de la alte persoane.

Întrebați de situațiile de abuz sexual cu care s-au confruntat în general, nu doar în spațiul școlar:

• 51.5% spun că au avut de-a face cu priviri insistente asupra corpului lor;
• la peste 26% li s-au trimis fotografii nud și li s-a cerut să trimită fotografii nud cu ei;
• aproape 22% dintre adolescenți spun că le-a fost atins corpul fără să fie de acord, iar circa 21% au fost urmăriți pe stradă.

Dintre adolescenții care spun că s-au confruntat cu atingeri fără consimțământ, doar în 35% dintre cazuri, agresorii sunt necunoscuți.

• peste 22% dintre elevii chestionați spun că obligarea sau invitarea unui minor să vizioneze imagini; pornografice este un abuz sexual doar într-o mică măsură sau nu este deloc;
• unu din zece adolescenți crede că mimarea actului sexual în fața unei persoane (fără ca actul sexual să aibă loc) nu reprezintă deloc o formă de abuz sexual;
• 18.4% cred că este abuz doar într-o mică măsură.

Întrebați în ce măsură consideră că insistența unui partener de-a întreține relații sexuale, chiar dacă celălalt nu vrea sau are îndoieli este o formă de abuz sexual, 9% au răspuns că este doar în mică măsură sau nu este deloc abuz.

Platformă online pentru raportarea abuzului sexual

16,5% dintre tineri s-ar simți mai confortabil să denunțe un abuz pe o platformă online, decât față în față. În același timp, peste un sfert dintre profesori (27,3%) ar alege o platformă online pentru raportarea unui abuz, comparativ cu apelarea numărului de urgență 112 sau Telefonul Copilului 119 (doar 10,9% ar prefera această modalitate).

În cine au adolescenții cea mai mică încredere să vorbească despre abuzurile sexuale

• unu din trei adolescenți nu ar avea deloc sau doar în mică măsură încredere să discute cu părinții dacă ar trece printr-un abuz sexual din cauza fricii și a rușinii de a nu fi judecați
• la fel: unu din trei n-ar avea încredere deloc sau ar avea încredere scăzută să sune la Poliție
• mai mult de unul din doi n-ar apela nici la Protecția Copilului
• încrederea cea mai scăzută este, însă, în cadrele didactice: puțin peste unu din cinci adolescenți ar vorbi cu un profesor dacă ar trece printr-un abuz sexual.

Potrivit rezultatelor sondajului realizat de WVR, la fel de grav este că 40% dintre adolescenți nu știu dacă în școala lor există un consilier cu care să poată vorbi despre astfel de probleme.

 Cum se raportează părinții și profesorii la abuzurile sexuale:

• Actul sexual cu un minor între 15 și 17 ani este considerat abuz sexual de 73% dintre profesori și de 74% dintre părinți;
• Actul sexual cu un minor sub 15 ani este considerat abuz sexual de către 90% dintre profesori și părinți;
• Trimiterea de fotografii nud către un minor este considerată abuz sexual de către 83% dintre profesori și de către 80% dintre părinți;
• Solicitarea de fotografii nud de la un minor este percepută ca abuz sexual de către 85% dintre profesori și de către 81% dintre părinți;
• Mimarea unui act sexual în fața unui minor fără ca acesta să aibă loc este considerată abuz sexual de către 80% dintre profesori și de către 75% dintre părinți;
• Comentariile cu tentă sexuală la adresa unui minor sunt considérate abuz sexual de către 5% dintre profesori și 70% dintre părinți;
• Actul sexual în care una dintre persoanele implicate opune rezistență este considerat abuz sexual de către 89% dintre profesori și de către 81% dintre părinți.

 12,6% dintre profesori spun că în școala lor nu se vorbește deloc despre abuzurile sexuale, în timp ce aproape 45% spun că se vorbește doar în mică măsură.

„Doar prin programe educaționale constante, în care să fie implicată toată comunitatea din jurul copilului, vom reuși să înlăturăm acel sentiment de rușine sau de teamă că vom fi judecați dacă reclamăm abuzurile sexuale asupra minorilor, care sunt cei mai vulnerabili în fața acestui fenomen.

Copiii trebuie să fie în siguranță pentru a fi fericiți, iar locurile unde își petrec cea mai mare parte din timp sunt acasă și la școală. De aceea este foarte important ca nu doar copiii, ci și părinții alături de profesori și autorități să conștientizeze că existe mai multe tipuri de abuz sexual și să aibă o formare de bază în funcție de care să poată recunoască semnele abuzurilor.

În plus, una dintre soluţii pentru raportarea acestor abuzuri identificată în consultarea World Vision este realizarea unui platforme online dedicată“, a declarat Mihaela Nabăr (foto jos), director executiv World Vision România.

 Ce fel de sprijin solicită profesorii pentru a raporta abuzurile sexuale asupra minorilor:

• 71% o mai bună colaborare cu Poliția și Protecția Copilului;
• 50% cursuri de formare;
• 36% o mai mare deschidere din partea părinților;
• 17% o mai mare deschidere din partea colegilor de cancelarie.

Cum le-ar fi mai ușor profesorilor să raporteze abuzurile sexuale asupra minorilor:

• 28% să informeze consilierul școlii;
• Peste 27% pe o platformă online;
• 24% să vorbească cu directorul școlii;
• 11% să sune la Telefonul Copilului 119 sau la 112;
• 9% să sune la Protecția Copilului.

10,4% dintre profesori au declarat că s-au confruntat în copilărie sau în adolescență cu situații de abuz sexual.

La dezbatere a participat și fostul magistrat clujean Cristi Danileț, cunoscut pentru activitatea sa extrem de intensă în rândul adolescenților privind educația juridică. Danileț a explicat că, în Codul Penal, sunt înregistrate multe legi care privesc abuzurile sexuale asupra minorilor, le-a explicat și detaliat pe măsură și i-a îndemnat pe copiii/adolescenții care sunt victimele acestor abuzuri să discute cu părinții, profesorii și să le aducă la cunoștința organelor legale.

Cine a mai participat 

În timpul discuțiilor de la Cluj, din Turnul Croitorilor, au mai avut intervenții Elena Tudor (președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Marinela Marc (șefa Inspectoratului General al Inspectoratului Școlar Județean Cluj), Nicoleta Molnar (directorul general al Direcției Generale de Asistență  Socială și Protecția Copilului Cluj), Gina Pop (șefa Biroului pentru Analiză și Prevenire a Criminalității din IPJ Cluj, Domnica Petrovai (psihoterapeut cognitiv-comportamental și psiholog clinician), Maria Roth (profesor universitar UBB Cluj), reprezentanta Biroului teritorial Cluj Avocatul Poporului și Aurel Mocan (directorul Direcției de Asistența Socială și Medicală Cluj-Napoca).

Ce a cuprins chestionarul 

Chestionarul pentru elevi a cuprins circa 700 de respondenți: 69.6% rural, 30.4% urban, respectiv 77.6% din liceu și 22.4% din gimnaziu. Chestionarul pentru cadrele didactice a cuprins 451 de respondenți: 44% predau în mediul rural și 56% în mediul urban.

Chestionarul pentru părinți a cuprins circa 1000 de respondenți: 72,3% din rural și 27.7% din mediul urban.Sondajul a fost lansat de World Vision România în cadrul dezbaterii „Ziua Educației.

Dezbaterea face parte din cadrul proiectului JUSTinACT – Justiție, acțiune socială și consolidarea capacității civile pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor.