Transplantul românesc – puține proceduri, puțini bani. Ministrul Ioana Mihăilă: „Facem primii pași”

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a dezvăluit astăzi că se fac pași pentru sprijinirea activității de transplant. Sunt câteva măsuri anunțate, chiar și ministrul recunoaște că deocamdată se fac doar “primii pași”.

“Am promovat o odonanță de urgență săptămâna aceasta, prin care statul român are bază legală pentru a contribui la organizațiile internaționale de transplant. Este un prim pas făcut. Evident, am primit de la ANT și cererea de suplimentare a posturilor, am cerut să prioritizeze, pentru că resursele sunt limitate, dar sperăm să facem primii pași și pentru finanțarea corectă a Agenției Naționale de Transplant”, a spus Ioana Mihăilă, aflată în vizită la Cluj. 

Organizare insuficientă a activității de transplant

Pe timp de pandemie, activitatea de transplant a cunoscut un oarecare regres. Cauzele sunt diverse, de la lipsa de informare constantă a societăţii civile cu privire la importanţa transplantului până la implicarea redusă a personalului medical care asigură coordonarea activităţii de identificare şi evaluare a potenţialilor donatorilor aflaţi în moarte cerebrală. 

Peste toate aceste deficienţe se suprapune insuficienta organizare a activităţii medicale specifice derulate la nivel naţional, lipsa de proceduri şi norme unitare, care să maximizeze şansele pacientului cu astfel de necesităţi. Răspunderea cade pe umerii Agenţiei Naţionale pentru Transplant (ANT), care se plânge de o organigramă săracă, şi a Ministerului Sănătăţii (MS). Deşi la nivelul ministerului de resort se află în implementare un proiect ce vizează această componentă medicală, activităţile specifice se derulează anevoios în raport cu necesităţile stringente ale secvenţei „transplant” şi a pacientului.

În final, toate aceste neajunsuri se traduc în pierderea de vieţi omeneşti care puteau fi salvate.

Puțini donatori. Exemplu: zero la Zalău

Regiunea de nord-vest a ţării s-a menţinut relativ constant în topul donatorilor identificaţi. Activitatea este susţinută de unităţile sanitare din Oradea şi Baia Mare, dar numărul de donatori este redus. La Bistriţa s-au identificat puțini donatori, Oradea nu a găsit vreunul de multă vreme, Zalăul nu a descoperit donatori. Nici cifrele Clujului nu sunt impresionante.

Reţeaua medicală destinată identificării donatorilor a fost în continuă extindere şi a asigurat salarizarea superioară a cadrelor medicale – coordonatori de transplant, dar asta nu s-a oglindit în creșterea numărului de donatori. Aşteptarea pacienților este foarte lungă și vine, la rândul ei, cu o serie de costuri suplimentare suportate din bugetul naţional de sănătate pentru tratamentele de menţinere a bolnavilor în viaţă.

Deşi în ţară există centre medicale de referinţă în domeniul transplantului, iar ANT a operaţionalizat sisteme de evidenţă a pacienţilor (Registrului Naţional de Transplant prin care se alocă codul CUIANT – codul unic de înregistrare în Registrul Național de Transplant, pacienţilor înscrişi şi pretabili pentru transplant), avem nevoie de sisteme de calitate, respectiv măsuri clare care să înlăture problemele generate de neracordarea la realitatea medicală actuală, trasabilitatea clară a organelor de la donator la beneficiar şi aplicarea unitară a normelor de evidenţă a bolnavilor.

„Este nevoie de o coordonare națională, de bunăvoință, de efort”

Institutul de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR) Cluj-Napoca este un centru în care s-au realizat premiere medicale pentru ţara noastră, dar în prezent înregistrează mai multe probleme. Fondurile sunt tot mai puține, există și voci care susțin că listele de așteptare ar avea nevoie să fie actualizate.

“Medicii desfășoară în continuare activitate de transplant, dar finanțarea este deficitară. Costurile cu forța de muncă sunt asigurate din activitatea desfășurată în baza contractului cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, doar orele suplimentare sunt plătite din programul național de transplant. Este nevoie de o coordonare națională, de bunăvoință, de efort si mai ales de viziune. Afilierea la Eurotransplant poate fi o soluție. În ceea ce privește listele de așteptare, pacienții vin și se înscriu, iar noi verificăm constant situația lor”, a spus medicul Iacob Gheorghiță, de la ICUTR Cluj-Napoca

Organizarea reprezintă un element definitoriu pentru succesul transplantului, având în vedere că actul medical este supus presiunii timpului şi compatibilităţii dintre donor şi receptor, acest ultim aspect conducând la durata de viață a grefei/organului transplantat.

Este nevoie de o mobilizare a responsabililor din cadrul centrelor de transplant din ţară, ANT şi MS pentru:

• crearea unui sistem eficient de evidenţă, alocare a organelor şi ţesuturilor prin proceduri coerente, unitare şi accesibile prin actualizarea listelor de transplant;
• creşterea gradului de încredere al populaţiei în procedura de transplant, în actul de donare efectivă şi implicarea coordonatorilor de transplant în identificarea/menţinerea funcţiilor vitale ale donatorilor aflaţi în moarte cerebrală.
• conectarea la Eurotransplant și o finanțare corectă a întregului sistem

FOTO: Ioana Mihăilă, vineri, la un eveniment la Gilău