Topul corupției din Uniunea Europeană. Ungaria e lider

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a emis un comunicat de presă care rezumă activitatea sa de investigare în cursul anului 2018. Biroul a încheiat 167 de investigații și a emis 256 de recomandări. Raportul OLAF din 2018, prezentat de blogul hungarianspectrum.org, dezvăluie că în Ungaria a fost investigat cel mai mare număr de cazuri, nouă în total. Șapte cazuri au fost închise cu recomandări, ceea ce înseamnă că, în majoritatea cazurilor, OLAF a constatat nereguli financiare. Grecia și Polonia au urmat cu opt cazuri fiecare, dar în cazul Poloniei, anchetatorii OLAF au găsit doar trei cu indicii clare de fraudă. În urma Greciei și Poloniei s-au clasat România, Bulgaria, Republica Cehă și Italia. 

România are patru cazuri investigate de OLAF, iar în cazul a două dintre acestea dosarele s-au închis cu remomandări, ceea ce înseamnă că s-au descoperit fraude. Întregul raport, AICI.

Revenind la Ungaria, majoritatea cazurilor implică nereguli și fraude în privința fondurilor structurale și de investiții, dintre care țara vecină este unul dintre principalii beneficiari. Rezultatul general al raportului în ceea ce privește Ungaria este că, între 2014 și 2018, 3,64% din fondurile de dezvoltare, adică 371 milioane de euro, ar trebui returnate la Bruxelles. Hungarianspectrum.org notează că această cifră este, însă, o subestimare vastă a fraudei.

În ciuda semnelor evidente de fraudă sistemică, managerii OLAF nu văd „niciun tipar evident în statisticile maghiare. În loc să caute vinovați, insituția crede în „cooperare continuă și dialog”. 

Care a fost reacția guvernului Orbán la Raportul OLAF? Cel care a ieșit la declarații a fost Tamás Deutsch, europarlamentar Fidesz, partid condus de Viktor Orban. Deși raportul OLAF a examinat nouă cazuri, toate apărute între 2014 și 2018, Deutsch a declarat că raportul dur a fost rezultatul corupției guvernelor social-liberale (2002-2010). Când jurnaliștii i-au arătat că, anul trecut, 33 de cereri de anchetă au fost transformate în investigații OLAF, Deutsch a dat vina pe răzbunarea politicienilor care fac opoziție guvernului Orbán. Mai mult, a spus el, tocmai acești politicieni au fost profund implicați mai devreme în proiecte frauduloase. Desigur, niciuna dintre aceste acuzații nu este susținută de fapte.

Deutsch a acuzat, de asemenea, OLAF că „a intervenit direct în campania electorală maghiară de partea opoziției de stânga prin eliberarea acestui raport.” Acuzația că UE intervine în alegerile maghiare este o altă temă a Fidesz. În septembrie anul trecut, după ce Parlamentul European a aprobat Raportul Sargentini, guvernul Orbán a susținut că publicarea raportului a fost programată pentru a influența rezultatele alegerilor europene, care au avut loc șapte luni mai târziu, în mai.

Întrucât Parchetul general din Ungaria nu a reușit, în cea mai mare parte, să țină pasul cu investigațiile anterioare făcute de OLAF, specialiștii spun că singura soluție ar fi ca Ungaria să se alăture Parchetului European (EPPO). Numai că Guvernul Orbán nu a dorit acest lucru, asemeni cabinetului Morawiecki, din Polonia. Ákos Hadházy, numit de presă „investigatorul privat” al corupției, a susținut aderarea Ungariei la EPPO și a condus la o acțiune care a determinat 680.000 de unguri să semneze o petiție pentru ca Ungaria să se alăture rețelei EPPO. Hadházy crede că și Uniunea Europeană trebuie să facă eforturi pentru a presa Budapesta să se supună voinței comune, nu doar a Europei Unite, ci și a propriilor cetățeni. 

EPPO este parchetul al cărui procuror-șef ar putea deveni Laura Codruța Kovesi, fostul procuror-șef al DNA-ului din România.