“Tinichelele” care au rămas atârnate, peste ani, de coada lui Emil Boc. Azi despre terenul din Cluj pe care ar fi urmat să se construiască 6.000 de apartamente, iar Primăria încearcă să recupereze din el „cea mai mare parte”

Autor  admin   în       10 luni în urmã     1952 Vizualizări.  


În 31 martie 2009, Monitorul Oficial publica sumele donate de diverse persoane fizice și juridice partidelor, pentru campania electorală din 2008. Atunci ieșea în evidență, distinct, numele fostului patron al clubului de fotbal CFR Arpad Paszkany. Acesta a donat PD-L așa: 225.000 de lei prin Ecomax, 60.000 de lei prin Euromentor, 225.000 prin Desboria și tot atât prin DNP Invest. Toate aceste firme erau în sfera de influență a lui Paszkany, iar sumele sunt informații publice deschise. Pe vremea aceea se spunea că, dacă Paszkany sună la miezul nopții, Emil Boc se prezintă la el în pijama.

Între timp, multe lucruri s-au schimbat, legea privind finanțarea partidelor s-a schimbat, primarul Clujului e tot Emil Boc, dar și el este schimbat. Ce a rămas sunt faptele de arme din acea perioadă, care au repercusiuni și astăzi.

De exemplu, zona Abator, unde planurile urbanistice zonale pentru acele blocuri ieșite din scară, 23 de etaje, 18 etaje, s-au aprobat pentru că Boc a spus “pe răspunderea mea”. Membrii comisiei de urbanism în fața căreia a rostit aceste cuvinte sunt activi și astăzi. Blocul de 23 de etaje este la finisaje, cele mai mici se construiesc acum și nu vor avea 18, ci doar 14 niveluri supraterane. Zona Abator a aparținut firmelor lui Arpad Paszkany, care le-a vândut ulterior: către frații Mărghitaș (fiii fostului rector USAMV cu sprijinul căruia a devenit posibil Polus, în Florești, care au vândut apoi către Nelu Varga, care a vândut apoi către Maurer) și către omul de afaceri Ștefan Gadola (de la care, din câte știm, Paszkany luase diverse sume de bani împrumut).

#Urbea9. Cum a aprobat primarul Emil Boc «pe răspunderea mea» blocurile turn din Piața Abator. „S-a avizat urbanistic cu disperare”

Apoi, mai este tinicheaua Cartierul Tineretului, în care Primăria s-a asociat cu Polus Real Estate și a pus la bătaie un teren de 203 hectare, în Someșeni. A venit criza, Paszkany nu a mai vrut case, ci parc fotovoltaic, s-a aprobat și asta. Dar nu a mai ieșit nimic, asociații din Polus Real Estate s-au certat – după ce Paszkany și-a părăsit soția cu unchi miliardar pentru o dansatoare -, iar Primăria încearcă astăzi să recupereze o parte din terenul cu care a intrat în afacere.

Acestea sunt tinichelele, oricâtă grație ar avea astăzi Emil Boc, ele zornăie din timp în timp. Normal că opoziția îl mai atacă pe aceste subiecte. Un episod a avut loc în ultima ședință de Consiliu Local.

Consilierul local Călin Groza (USR) afirmă că i-a cerut explicații primarului Emil Boc care se referă la stadiul recuperării terenului din patrimoniul SC Cartierul Tineretului Cluj, la 17 ani de la intrarea în această afacere păguboasă.
Este vorba despre un teren cu o suprafață de 203 hectare, de dimensiunile cartierului Grigorescu, situat între Bulevardul Muncii și Fânațele Someșeni, unde Primăria Cluj-Napoca în ascociere cu o societate privată trebuiau să ridice un cartier cu 6.000 de apartamente.
Boc a explicat că proiectul a căzut din cauza crizei din anii 2008 – 2010 și că terenul respectiv „n-a fost niciodată în pericol să fie pierdut de administrație”. Cu toate acestea, între primărie și societatea respectivă sunt câteva procese în curs. Chiar Boc a recunoscut că municipiul ar urma să recupereze „cea mai mare parte a terenului”, adică nu tot!
Consilierul USR Călin Groza a detaliat demersul său și răspunsul primarului Emil Boc:
„Este timpul ca administrația locală să răspundă clar: când vom recupera terenul de 203 ha care aparține clujenilor? Clujenii merită mai mult decât scuze sau neasumarea răspunderii și au nevoie ca Primăria să le ofere soluții concrete.
Într-un oraș în care piața imobiliară este cea mai scumpă din România, acest teren de dimensiunile cartierului Grigorescu ar putea fi extrem de important pentru necesitățile clujenilor.
Domnul Boc a evitat să-și asume responsabilitatea și a spus că ‘de vină pentru falimentul asocierii a fost criza din anii 2008-2010 și că nu știe ca Municipiul să fi avut drept de preempțiune asupra acțiunilor Polus când s-a retras din afacere. De asemenea a spus că în procesele dintre Polus și Municipiul Cluj-Napoca, terenul nu a fost niciodată în pericol să fie pierdut de administrație‘.
Aveți în continuare istoricul acestui proiect ratat al administrației locale:
În 2006, Primăria Cluj-Napoca și Polus Real Estate s-au asociat în vederea construirii pe dealul dintre Bulevardul Muncii și Fânațele Someșeni a unui cartier cu 6.000 de locuințe dintre care 384 de locuințe sociale. Primăria a intrat în asociere cu terenul de 203 ha evaluat atunci la 28,7 milioane lei, iar Polus cu 27,6 milioane lei prin care ar fi trebuit să înceapă construcțiile. Durata de funcționare a societății era limitată la cinci ani.
Cum nu s-a construit nimic până în 2011, Primăria a ratat oportunitatea de a ieși dintr-o asociere păguboasă, alegând în schimb reconversia proiectului în parc fotovoltaic care a fost urmată de un lung șir de procese judiciare costisitoare. Efortul financiar era similar cu cheltuielile pe care le vom avea cu lichidatorul RTZ care va încasa 8% din suma obținută din vânzarea terenului, evaluat la 90 milioane euro.
Au fost informate atunci Societatea și Consiliul Local al Mun. Cluj-Napoca că intenția de preluare a acestor părți sociale este la valoarea nominală totală a pârților sociale de 27.580.140 RON, echivalent a 6.706.090 EUR, la un curs de schimb valutar de 4,1127 lei/euro stabilit de BNR pentru data de 05.05.2011.
Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 274/01.07.2011 asociatul Consiliul Local al Mun. Cluj-Napoca a decis că nu dorește să își exercite dreptul de preempțiune pentru a achiziționa această participație de la Polus Real Estate‘ – citat din HCL 41/16.05.2013.
Ca istoric al proceselor, unul dintre acționarii Polus a atacat HCL care prevedea transformarea proiectului, iar în 2014 instanța a decis blocarea definitivă a proiectului Parc fotovoltaic.
  • În anii 2012-2013 au existat sentințe ale instanțelor prin care se admitea cererea Polus de dizolvare a societății și împărțirea patrimoniului între asociați, însemnând că orașul nostru ar fi pierdut jumătate din terenul de 203 ha.
  • Ulterior în 2015, ÎCCJ a admis recursul formulat de Primăria Cluj-Napoca cu ajutorul unei Case de avocatură împotriva hotărârilor anterioare și a respins cererea înaintată de Polus.
În acest moment, există încă 7 procese pe rol, în cel mai important Polus cerând din nou radierea societății datorită prelungirii mandatului lichidatorului RTZ peste cei 3 ani prevăzuți în lege.
Încă un motiv pentru care este nevoie de oameni noi în politică, cu o viziune de ansamblu asupra dezvoltării orașului, dedicați nevoilor reale ale cetățenilor”, a transmis consilierul local Călin Groza pe contul său de Facebook.
Societatea Cartierul Tineretului SRL a fost înființată în 2006, când administrația locală a participat cu 203 ha teren, estimate atunci la valoarea de 28.705.860 lei, iar firma Polus Real Estate cu 27.580.140 lei, bani cu care ar fi trebuit să se demareze construirea cartierului. Polus Real Estate era controlată la acea vreme de omul de afaceri Arpad Paszkany, care între timp a părăsit România.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.