Tensiunea se menține în CSM. Șapte membri ai Consiliului, care acuză ca nelegal interimatul președintelui, au boicotat ședința de azi

Situația rămâne tensionată în continuare în rândul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce președintele instituției, Bogdan Mihai Mateescu, s-a autopropus ca interimar la conducerea CSM după 6 ianuarie 2022, dată la care mandatul său de un an a expirat. 

Intră AICI și vezi ce s-a petrecut în ședința în plen a CSM din 16 decembrie 2021, atunci când judecătorul Bogdan Mateescu și-a anunțat decizia de a continua la șefia instituției, deși mandatul său expira în 6 ianuarie 2022.

Ședința Plenului CSM de astăzi, 11 ianuarie, în care interimatul judecătorului Bogdan Mihai Mateescu ar fi fost luat în discuție și, eventual, votat, n-a mai avut loc. Motivul: lipsa cvorumului de ședință. Șapte dintre cei 14 membri ai CSM nu s-au prezentat la ședința de azi, acuzând nelegalitatea deciziei judecătorului Mateescu și a susținătorilor lui.

Motivele pentru care cei șapte membri ai CSM n-au participat la ședință

Judecătoarea clujeană Andrea Annamaria Chiș, membră în CSM, a motivat public, într-o postare pe Facebook, motivele pentru care ea și colegii săi au ales să nu participe la ședința de astăzi. Media9 vă face cunoscut mesajul transmis de judecătoarea Andrea Chiș.

„Azi, eu și colegii judecători Mihai Andrei Bălan, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și colegii procurori Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban, am ales să nu participăm la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Ulterior, eu și colegii judecători enumerați nu am participat nici la ședința Secției de judecători. Ședința Plenului nu a mai avut loc pentru lipsă de cvorum, iar ședința Secției de judecători a avut loc cu participarea Ministrului Justiției, care a asigurat cvorumul, dânsul neparticipând și la ședința Plenului.

Pun în pericol imaginea și legalitatea CSM

Ședința Plenului nu a avut loc azi din cauza celor care au refuzat și refuză în continuare să intre în legalitate, punând în pericol nu doar imaginea Consiliului, ci și legalitatea actelor acestuia, vulnerabilizând întreaga activitate a instituției, cu consecințe grave și iremediabile asupra sistemului judiciar.

Am cerut intrarea în legalitate prin exercitarea de către vicepreședintele a atribuției de conducere a ședinței Plenului și de alegere a unui președinte de ședință în cazul ședinței Secției pentru judecători, președinte de ședință care putea fi inclusiv cel nelegal desemnat interimar, însă am fost refuzați. Majoritatea a refuzat să aplice legea.

Reamintesc că astfel de acțiuni au fost desfășurate de minorități conjuncturale dintre membrii Plenului, atunci când au apreciat că majoritatea a adoptat sau urma să adopte o hotărâre nelegală.

Prima dintre acestea este reprezentată de gestul colegelor Cristina Tarcea, Simona Camelia Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Margareta Țînț, Gabriela Baltag și Evelina Oprina, atunci când, în anul 2017, s-a pus problema unei posibile revocări a inspectorului șef al Inspecției Judiciare.

Un alt exemplu îl constituie gestul meu alături de cel al colegilor judecători Mihai Bălan și Mihai Bogdan Mateescu, precum și al colegilor procurori Tatiana Toader, Cristian Ban, Florin Deac și Nicolae Andrea Solomon, ca urmare a convocărilor nelegale ale Plenului CSM de către doamna președinte Lia Savonea, în vederea numirii doamnei procuror Adina Florea ca procuror șef al SIIJ.

„Am refuzat să întărim și să perpetuăm o nelegalitate comisă prin Hotărârea nr. 211/16.12.2021 (…) de desemnare a unui președinte interimar”

Azi, o minoritate de 7 membri ai Plenului, reprezentând jumătate din membri aleși, precum și de 4 membri din cei 9 membri aleși ai Secției de judecători, am refuzat să întărim și să perpetuăm o nelegalitate comisă prin Hotărârea nr. 211/16.12.2021, decisă de o majoritate foarte strânsă din Plenul CSM, de desemnare a unui președinte interimar, contrar Constituției României și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Participarea la o ședință condusă de un președinte nelegitim lovește de nulitate orice hotărâre a Consiliului adoptată în aceste condiții. Legiuitorul nu și-a putut imagina o situație care nu s-a ivit vreodată în istoria consiliilor judiciare din România, respectiv că judecătorii membri ai consiliului ar putea refuza să aleagă un președinte dintre cei care au capacitatea legală de a ocupa această poziție, dorind să prezerve o situație de putere dobândită de o majoritate.

Plenul a eludat legea

Plenul a eludat legea, denumind interimat ceea ce nu putea fi reînnoit, conform Constituției, situându-se, așadar, în afara limitelor legii și a Constituției. Legea de organizare a Consiliului conține reglementări legate de lipsa președintelui, art. 24 alin. (5) prevăzând în mod expres că vicepreședintele poate exercita toate atribuțiile acestuia enumerate de alin. (3), inclusiv pe aceea de sesizare a Curții Constituționale cu un conflict de natură constituțională.

Președintele, ca și vicepreședintele, sunt desemnați în aceeași modalitate, putând îndeplini aceleași atribuții și, în concepția legiuitorului, vicepreședintele îndeplinind toate atribuțiile președintelui în caz de absență a acestuia, indiferent că ea este temporară sau funcția este vacantă.

Nu este o vacanță a funcției

Separarea carierelor nu justifică și nu permite desemnare unui președinte interimar al Plenului, pentru Secția de judecători existând text ce permite alegerea unui președinte de ședință. Ceea ce a făcut majoritatea din Secția de judecători a fost să păstreze în rândurile ei o atribuție pe care nici unul dintre cei ce fac parte din ea nu o mai putea exercita conform Constituției.

Nu este o vacanță a funcției, ci un blocaj creat de o majoritate care dorește să își prezerve și să își consolideze poziția de control. În cazul numirii unor judecători la ÎCCJ în aceste condiții (conform ordinii de zi a Secției pentru judecători), se pun sub semnul întrebării nu doar carierele acestor colegi, ci și hotărârile pe care le vor pronunța în viitor.

Nu putem nicidecum să acceptăm o astfel de situație. Unii dintre noi am semnalat asta și în cazul numirii inspectorului șef interimar prin OUG, iar Hotărârea din 18 mai 2021 a CJUE a confirmat temerile noastre.

Opinia majoritară creează un precedent de interpretare periculos și inacceptabil, pentru că, dacă Plenul, prin aceeași majoritate, ar vota, din diverse motive, în sensul că nu dorește organizarea unor alegeri pentru noul CSM, membrii neputând fi obligați să voteze altceva decât le dictează propria convingere, am rămâne cu toții interimari prin propria noastră voință dincolo de durata constituțională a mandatului.

Interimatul este o chestiune organizatorică, până la refacerea numărului de membri în CSM

În afara nelegalei conduceri a ședinței Plenului de azi, Plenul a fost și nelegal convocat raportat la dispozițiile art. 57 din Legea nr. 317/2004 republicată, care, în alin. (1) debutează cu obligația Plenului de a organiza alegeri pentru locul rămas vacant. Interimatul este o chestiune subsidiară, organizatorică, necesară funcționării Consiliului până la refacerea numărului de membri.

Gestul nostru este menit să readucă normalitatea și legalitatea în CSM

Pentru pregătirea unei astfel de ședințe, este necesară discutarea aspectelor organizatorice în Comisia 1 comună, având în vedere dispozițiile Legii nr. 317/2004 și ale Regulamentului vizând această chestiune (art. 33 din Regulament reglementând expres aplicarea acestuia și pentru desemnarea candidaților în situația în care devine vacantă o funcție de membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii). Președintele al cărui mandat a expirat nu a respectat nici dispozițiile privind pregătirea Plenului.

Mai mult decât atât, un interimar, la rândul său, poate fi numit doar cu acceptul său, fiind vorba despre un rest de mandat și este nevoie de discutarea acestui aspect organizatoric în ședința pregătitoare a Plenului pentru alegeri. Din materialul pus la dispoziția membrilor Plenului, nu rezultă existența acestui acord.

Majoritatea din Plen a dovedit încă o dată că interpretarea legii este conjuncturală, apreciind că nu e nevoie de hotărârea Plenului dacă nu a fost cvorum, ci este suficient actul administrativ al președintelui. Gestul nostru este menit să readucă normalitatea și legalitatea în funcționarea Consiliului”, a scris, pe contul său de Facebook, judecătoarea Andrea Chiș.

*Notă: intertitlurile aparțin redacției.