Super-cartierul Sopor. Va avea un bulevard și gară pentru trenul metropolitan

Aceasta este perla coroanei. În ultimii 30 de ani, niciun oraș din România nu a pus bazele unui cartier, de la zero, după toate regulile planificării urbane. Unde mai punem că proiectul a fost selectat în urma unui concurs de soluții. Vorbim aici de cartierul de 250 de hectare Sopor, mândria administrației Boc. Concursul de soluții pentru masterplan a fost câștigat de biroul de arhitectură Asiza, fondat de Vlad Sebastian Rusu. 

Ei bine, masterplanul este cam gata. A fost pus în consultare publică de Primărie, așa că mai poate suferi unele modificări, dar probabil nu de fond. Media9 vă propune câteva date extrase din proiect și câteva imagini, ca să vă faceți o impresie.

Proiectanții au împărțit cartierul în șase sub-zone. Dacă i-ați auzit vorbind la CIIC despre regenerarea urbană și despre soluții pentru îmbunătățirea confortului din marile cartiere ale municipiului, Vlad Sebastian Rusu și Octav Olănescu au enunțat aceleași principii prezente în planșa din Sopor. “Insule urbane – organizarea unor comunități locale aflate la cel mult 200-400 de metri depărtare. Fiecare insulă ar trebui să aibă propriul parc, creșă, diverse dotări de cartier”. Sunt idei extrase dintr-o dezbatere de acum trei săptămâni, dar care se regăsesc în acest fel și în proiectul noului cartier.

De exemplu, în acest masterplan apar șase unități școlare ce ar urma să fie edificate, câte una pentru fiecare subzonă. Au fost propuse nu doar spații comerciale sau de alimentație publică, ci și culturale. Dacă vei locui în Sopor, probabil va veni TIFF sau Jazz in the Park la tine. Spații verzi sunt din plin, la fiecare grup de unități locative. Este prevăzut spațiu pentru biserică? Bineînțeles, ce ați crezut?

Specialiștii de la Asiza au scris că noul cartier Sopor trebuie realizat etapizat.

Cel mai înalt bloc: șase etaje

În ceea ce privește locuințele, există o mare varietate propusă. Înălțime maximă: șase etaje. Interesant, având în vedere că, exact în marginea zonei studiate prin acest PUZ, Primăria a aprobat recent zece etaje (AICI). Se întâmpla mult după ce proiectul celor de la Asiza fusese deja analizat și premiat. Suntem coerenți, bravo! Ar urma să se construiască locuințe individuale cu un etaj, case înșiruite, vile de șase apartamente cu două etaje, respectiv blocuri cu trei, patru și șase etaje, dar despre acestea din urmă v-am spus deja.

“Viața de cartier presupune în accepțiunea contemporană o abordare urbanistică care să încurajeze și să dezvolte viața comunitară, contactul interuman, participarea la dezvoltarea comunității și angajarea locuitorilor în managementul și administrarea cartierului și a spațiilor publice comunitare”, se arată în planul urbanistic zonal.

Bulevardul și gara de tren

Viitorul cartier ar urma să fie străbătut de două artere generoase ca dimensiuni: inelul sudic, pe direcția Someșeni – Borhanci, un adevărat bulevard, și Calea Soporului, a cărui traseu este prevăzut în actualul plan urbanistic general.

Sistemul de transport în comun va fi compus din două elemente majore: autobuzele Companiei de Transport Public (CTP) și viitorul tren metropolitan, care va folosi calea ferată existentă. Teoretic, trenul de aici ar urma să intre în subteran pe la IRA dacă proiectul metroului va prinde vreodată viață. Arhitecții au prevăzut o gară care ar urma să deservească întregul cartier. “Urmează stația Sopor, peronul pe partea dreaptă” :).

7

stații de transport public ar urma să fie amenajate în cartierul Sopor.

Iată ce spun proiectanții, iar unora dintre clujeni nu le va plăcea deloc. “În viitorul cartier Sopor, modul de deplasare în mediul urban va fi determinat de ierarhizarea precisă a importanței diferitelor tipuri de deplasare: 

– Pe primul loc fiind cea pietonală; 

– Pe al doilea loc fiind cea cu bicicleta; 

– Pe al treilea va fi transportul în comun; 

– Iar circulația cu automobilul personal, deși posibilă va fi încurajată cât mai puțin. Această nouă atitudine contemporană ce tratează spațiile publice în primul rând din perspectiva pietonului va transforma mediul construit din această zonă într-unul urban la scara umană”.

Majoritatea terenurilor sunt private

Problema spinoasă: foarte multe dintre terenurile din viitorul cartier Sopor sunt private. E limpede, unii vor avea noroc ca pe parcela lor să se poată construi un bloc; alții vor fi mai ghinioniști, pentru că pe pământul lor va apărea o școală sau un sens giratoriu. Aceasta a fost una dintre cele mai mari provocări ale proiectului.

“Legat de regimul de proprietate, principala condiționare a acestui cartier o reprezintă fragmentarea funciară foarte mare și numărul ridicat de proprietari implicați în procesul de consultare publică. Acest impediment va impune etapizarea întregului proces de dezvoltare urbană, pentru a permite formarea unor asocieri funciare între diferiți proprietari co-interesați și care mai târziu să formeze comunități locale”, se arată în PUZ.

FOTO: Cu galben sunt proprietățile private, se vede mai bine în imaginea mică din centru, jos, cât de multe. Cu roz sunt proprietățile publice din Sopor.

L-am întrebat pe Vlad Sebastian Rusu dacă a fost găsită o soluție concretă . “În ce privește medierea urbană, aceasta va fi un efort comun al Primăriei și al nostru. Este foarte important să se organizeze consultarea publică, pentru a se explica tuturor mizele, obiectivele, constrângerile, mecanismele și etapele de implementare a acestui proiect”, a spus Rusu, pentru Media9. 

Nu sunt foarte multe variante. Una ar fi realizarea de exproprieri, acolo unde deținătorii se consideră mai puțin norocoși, sau un soi de cooperativă, în care profitul ar urma să se împartă între toți proprietarii de terenuri din zonă, în funcție de dimensiunea parcelelor. Dar suntem pregătiți pentru cooperativa asta?