Știți când plouă tare, iar Clujul se inundă? Hai să vedem exact cum se ajunge aici

Vin ploile și, destul de des, din păcate, sistemul de drenare a apei pluviale nu face față. Apa băltește pe străzi, pe sub poduri, iar clujenii mai inventivi ies cu barca, ironizând autoritățile. Compania de Apă Someș explică, pentru Media9, a cui este responsabilitatea în aceste situații. 

Gestionarea drenării apelor pluviale dintr-o localitate nu intră în responsabilitatea operatorului de apă-canal. Sistemul de drenare a apelor pluviale dintr-o localitate, conform definiției UE, NU face parte din sistemul public de canalizare menajeră, ci din arhitectura drumului public, a străzilor, și în consecință intră în responsabilitatea administratorului acestora. 

Pe de altă parte, sistemul public de canalizare menajeră este proiectat conform unor normative stricte pentru preluarea apelor uzate menajere și industriale, nu și pentru preluarea apelor pluviale, și în niciun caz pentru preluarea unor debite uriașe din timpul căderilor catastrofice, de tipul ploilor torențiale cu care ne confruntăm în ultimii ani în contextul schimbărilor climatice.

„Pe toate avizele eliberate de companie, de mulți ani, apare o avertizare prin care se interzice legarea burlanelor în sistemul public de canalizare. Dovada că în condiții meteo normale sistemul de canalizare menajeră face față și este întreținut corespunzător, este faptul că în aceste perioade face față cu bine, exceptând mici blocaje la care noi intervenim operativ, inclusiv în condițiile dezvoltării urbane semnificative”, a declarat directorul general al Companiei de Apa Someș S.A. dr. ing. Calin Vasile Neamțu.

Cauza majoră a disfuncționalității sistemului de canalizare nu este subdimensionarea sau lipsa de întreținere a acestuia, ci deversarea cotidiană în canalizare de către utilizatori, în toaleta și chiuveta din gospodărie cel mai des, dar și direct în sistemul public de canalizare a unei varietăți imense de materii și materiale care nu au ce căuta în canalizare și care blochează și obturează sistemul, ducând la refulări ale apelor uzate sau la blocarea stațiilor de pompare a apelor uzate.

De exemplu, șervețele de hârtie nedegradabilă, materiale de igienă personală, scutece, cârpe, materiale de construcții, grăsimi și seu animal, jucării, cauciucuri, lemne, iarba cosită în sezon etc.

„Avem constructori care deversează în canalizare beton, care apoi se întărește și obturează complet canalizarea. Avem și oameni rău intenționați care inserează forțat cauciucuri și blocuri de lemn sau saci de gunoi în canalizare sau situații în care canalizarea este înfundată cu materiale rezultate din modernizarea străzilor. Recent, am extras din canalizare o pilotă întreagă. Putem menționa la nesfârșit ceea ce găsim noi în canalizare în fiecare zi. Postăm aproape zilnic pe pagina noastră de facebook fotografii cu ce scoatem din canalizare. Uneori aceste postări sunt preluate de mass-media și sunt publicate pe site-urile de știri. Noi derulăm de mulți ani campanii de informare și conștientizare privind regulile de utilizare corectă a canalizării. I-am dat și un nume: Campania ”Toaleta nu este tomberon”. Din păcate, campania nu dă rezultatele pe care le așteptam, în continuare găsim zilnic aceste materiale în canalizare. Am investit în cele mai moderne stații de pompare de ape uzate, cu cele mai avansate sisteme de protecție. Șervețelele de hârtie nedegradabilă care se surfilează, adică se împletesc între ele, la fel ca și scutecele și materialele de igienă personală, sunt deosebit de periculoase, ele se înfășoară pe axul motoarelor din stațiile de pompare apă uzată, care se blochează sau se strică”, a explicat Călin Neamțu.

Potrivit specialiștilor companiei, soluțiile pentru gestionarea volumului din ce în ce mai mare de ploi torențiale majore, predictibil a se înrăutăți în perioada următoare, sunt cele acceptate și implementate deja la nivel internațional în cadrul conceptului de management integrat și durabil al apelor urbane.

• extinderea semnificativă a spațiilor verzi, inclusiv pe terasele clădirilor
• limitarea ocupării urbane la maxim 65% față de aproape 90% în prezent
• înlocuirea oriunde se poate și în particular a marilor suprafețe betonate sau asfaltate cu pavimente poroase, permeabile
• adoptarea unor reglementări legale sau normative locale care să oblige la proiectarea și realizarea tuturor construcțiilor noi, astfel încât să asigure gestionarea la fața locului, pe fiecare proprietate, a vârfului de debit al ploilor, inclusiv a celor catastrofice și mai ales realizarea unor zone inundabile întinse, cu bazine sau lacuri de retentive care să rețină apele pluviale drenate în aceste zone.

„După astfel de ploi, apa din aceste bazine va putea fi reutilizată pentru udat sau alte scopuri. Aceste zone vor putea fi amenajate cu funcționalitate dublă, sau multiplă, adică să fie realizate ca zone care să funcționeze între ploi majore ca zone de agreement, parcuri, piste de biciclete, pentru skateboard sau pietonale. Așadar, dacă luăm în considerare astfel de soluții aplicate pe scară largă în alte țări, din Danemarca până în China, iată că un operator de apă-canal are prea puțină responsabilitate în gestionarea problemei, ea revine autorităților, urbaniștilor, arhitecților, peisagiștilor s.a.m.d.”, mai spune directorul Companiei de Apă Someș, Călin Neamțu.