„Ștefan Vodă”. Arhitectul șef al județului Cluj: „Este unul dintre cele mai bune proiecte pe care le-am văzut în comisie. Felicitări!”

„Este unul dintre cele mai bune proiecte de lăcașuri de cult pe care le-am văzut în comisie în ultima perioadă de timp. Felicitări!”, a transmis arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, în ședința de joi, 20 octombrie, a Comisiei de urbanism de la Consiliul Județean Cluj.

Proiectul la care s-a referit arhitectul șef a fost dezbătut de urbaniști și privește construirea unui corp de clădire de mănăstire în comuna clujeană Vad, într-o zonă protejată, în apropierea bisericii monument istoric din proprietatea mănăstirii ortodoxe „Ștefan Vodă”. Corpul de clădire va fi destinat unor chilii pentru călugări, sală de mese și administrație.

Prin tema de proiect se doreşte realizarea unui imobil cu spaţii organizate pe niveluri astfel:

• la demisol: sală de mese, bucătărie, vestiar, grupuri sanitare, spaţii tehnice şi spaţii pentru depozitare;
• la parter: unităţi de cazare pentru locatari mănăstire, cuprinzând câte 2 camere şi o baie aferentă, un birou administrativ, un spaţiu pentru realizarea slujbelor religioase de tip paraclis;
• la mansardă: unităţi de cazare pentru locatari mănăstire, cuprinzând câte 2 camere

şi o baie aferentă, spaţii pentru depozitare.

11.870

de metri pătrați este suprafața pe care urmează a se construi acest corp de clădire

„Parcela studiată este situată în județul Cluj, localitatea Vad și are o suprafață totală de 11.870 de metri pătrați, cu o formă neregulată în înțeles urban. Regimul de înălțime va fi D (demisol) +P (parter) +M (mansardă) sau S (subsol) +P+M”, a transmis arh. Raluca Gârbovan, de la s.c. Scripcariu Birou de Arhitectură s.r.l. din Cluj, care a prezentat proiectul în comisia de urbanism.

Conform prezentării, terenul are o formă poligonală neregulată și se învecinează cu:

• la nord cu proprietate privată( teren cu destinaţie de cimitir), respectiv cu teren extravilan);
• la est cu proprietate privată (proprietar Parohia Ortodoxă);
• la sud cu drum comunal DC177;
• la vest cu proprietate privată.

În prezent, terenul studiat este din categoria de folosință curți construcții, pe el situându-se Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, cu o suprafață construită la sol de 143 de metri pătrați.

Imobilul va fi racordat la rețelele existente în zonă: apă, canalizare, gaze naturale, energie electrică.

DECLARAȚIE

„Dorim integrarea armonioasă a construcţiei propuse prin materialele utilizate pentru finisaje exterioare: placaje din piatră naturală pe pereţii exteriori la demisol, tencuieli de nuanță albă pe suprafeţele exterioare ale pereţilor la parter, finisaje şi elemente din lemn la pridvor, peste care se vor aplica lacuri transparente de culoare maro și învelitori din ţiglă ceramică tip solzi de culoare natur” –

Raluca Gârbovan, de la s.c. Scripcariu Birou de Arhitectură s.r.l.

Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj, s-a declarat foarte mulțumit de cum arată proiectul, spunând că n-a văzut în ultima vreme un asemenea proiect privind un lăcaș de cult așa de bine realizat. Salanță a avut doar două mici obiecții legate de tipul de materiale folosite la fațadă, care au fost însușite de proiectant.

Proiectul a fost avizat favorabil cu șapte voturi de către membrii CTATU de la CJ Cluj.

Sursa foto: Randări  s.c. Scripcariu Birou de Arhitectură s.r.l. Cluj-Napoca

Biserica „Ștefan Vodă” din Vad

Biserica episcopală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Vad, județul Cluj, a fost construită în secolul al XV-lea. Lăcașul de cult se află pe noua listă a monumentelor istorice.

Foto: Rareș Mircea Țetcu

Prima biserică în Vad ar fi fost, potrivit wikipedia.org, o sihăstrie construită de (sau în timpul fraților) Balc și Drag, cândva, pe la sfârșitul veacului al XIV-lea și începutul celui următor.

Conform sursei citate, a doua biserică edificată pe locul fostei sihăstrii ar fi opera lui Ștefan cel Mare sau, mai probabil, a lui Petru Rareș.

A fost mănăstire și reședință episcopală. Totuși, în lipsa unui document probator este imposibil de stabilit anul construirii ei.

Prin planimetrie și stil, ea aparține artei moldovenești din vremea lui Ștefan cel Mare și a lui Petru Rareș, chiar dacă amestecul formelor arhitecturale din Moldova și Transilvani în structura construcției îi dau un caracter de unicat.

Planul treflat (triconic) cu abside laterale semicirculare, împărțit în naos, pronaos și altar, o face asemănătoare monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică o apropie de arta transilvăneană.