Sprijin pentru românii marginalizați. Pachet de legi privind întreprinderile sociale de inserție, propus la Cluj

Deputatul Radu Molnar (foto, în dreapta) È™i senatorul Cristian Bordei (în stânga), de la USR PLUS Cluj, au anunÈ›at că intenÈ›ionează să promoveze un pachet de legi care privesc economia socială. „ÃŽmpreună cu senatorul Cristian Bordei, vrem să reglementăm mai bine statutul întreprinderilor sociale de inserÈ›ie pentru ca ele să fie cât mai eficiente în ajutorarea categoriilor de persoane vulnerabile”, a spus Molnar.

Întreprinderile sociale sunt entități care au ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor și șomajului prin inserția socio-profesională a persoanelor defavorizate. Cel puțin 30% din personalul angajat de acestea trebuie să aparțină grupurilor vulnerabile, iar 90% din profitul lor trebuie reinvestit în întreprindere. Astăzi, numărul de întreprinderi sociale în România este de 1645 dintre care doar 45 sunt întreprinderi sociale de inserție. Este un număr foarte mic, aproximativ una pe județ.

„Tocmai aceasta este problema pe care ne-au semnalat-o prietenii de la fundaÈ›ia Ruhama, care se luptă pentru integrarea categoriilor vulnerabile de ani de zile È™i cunosc îndeaproape aspectele care funcÈ›ionează È™i care nu. De la iniÈ›iativa lor am pornit documentarea situaÈ›iei È™i am identificat o serie de măsuri”, au subliniat parlamentarii.

Propunerile celor doi ar urma să modifice forma actuală a Codului Administrativ, a Codului Fiscal, a Legii Voluntariatului și a Legii economiei sociale:

1. Extinderea listei entităților care stabilesc dacă o persoană aparține unui grup vulnerabil. Azi, doar instituțiile statului fac aceasta evaluare. Noi ne dorim să acordăm permisiunea efectuării anchetei sociale către structuri independente ale asistenților sociali: Cabinete Individuale de Asistență Socială, Cabinete Asociate de Asistență Socială, Societăți Civile Profesionale de Asistență Socială.
2. Extinderea conceptului de grup vulnerabil. În prezent paradigma de gândire tinde să rămână blocată în corelarea vulnerabilității exclusiv cu sărăcia. Ori asta spune doar o parte din poveste. Există persoane vulnerabile care nu se luptă cu sărăcia, însă se confruntă cu alte probleme.
3. Includerea întreprinderilor sociale între persoane juridice care pot beneficia de voluntariat. O bună parte din societatea civilă s-ar implica în ajutorarea semenilor. Dar asta presupune includerea întreprinderilor sociale de inserție alături de celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ.
4. Includerea întreprinderilor sociale de inserție între organizațiile care pot beneficia de donarea celor 3,5% din impozit. Pentru asta este necesară extinderea listei de structuri cărora contribuabilii le pot direcționa sume din impozit, alături de celelalte entități nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii.
5. Includerea dreptului consiliilor locale și județene de a participa cu capital sau cu bunuri la înființarea, funcționarea și dezvoltarea întreprinderilor sociale de inserție. Prin aceasta măsură se operaționalizează prevederile legii 219/2015 conform căreia întreprinderile sociale de inserție pot beneficia de anumite facilități din partea autorităților administrației publice locale.