Spectaculosul proiect de regenerare urbană din „Groapă”. Dubla măsură a exproprierilor: într-un loc se poate, peste gard nu se mai poate

Autor Tudor Știrbu în Stiri 2 years în urmã 2703 Vizualizări.

Proiectul de regenerare urbană a zonei verzi Expo-Transilvania, cunoscută și ca „Groapa” din Mărăști, prin care se dorește amenajarea și extinderea parcului „Aurel Vlaicu” și a străzilor adiacente. respectiv construirea unui parking, a intrat în ședința de joi, 2 februarie, a Comisiei de urbanism de la Consiliul Județean Cluj.

Proiectul nu era de competența Comisiei de urbanism de la CJ Cluj, ci a comisiei de la Consiliul local, unde a și fost prezentat, dar a ajuns aici la cererea Agenției de Protecția a Mediului, care a solicitat un punct de vedere. Care punct de vedere este doar consultativ.

Proiectul a fost prezentat de arh. urbanist Lucia Cozma, de la s.c. FIP Consulting s.r.l., din București, proiectantul lucrării. Și a avut nevoie de 15-20 de minute pentru a detalia această lucrare extrem de vastă, care vizează aproape 44 de hectare.

Cuiul lui Pepelea: clădirea Expo-Transilvania

Prezentarea a decurs șnur până când a ajuns la clădirea Expo-Transilvania. Aici membrii Comisiei de urbanism de la județ au aflat că imobilul se află în proprietate privată (e deținut de patru persoane fizice, foto facsimil), că Primăria Cluj-Napoca nu și-a exprimat dorința de a expropria nici clădirea Expo-Transilvania și nici terenul aferent (în jur de 14.000 de metri pătrați – n.r.).

Paranteză. Ca să înțelegeți, pe o parte din terenul unde se propune astăzi acest proiect grandios existau planuri pentru un proiect imobiliar. Ne întoarcem în 2009, când Primăria concesiona un teren de șase hectare, pe 49 de ani, companiei cu capital spaniol Nervia Center. Firma intenționa să ridice acolo un întreg ansamblu imobiliar, cu centru de expoziții, clădiri de locuit și de birouri. Numai că era criză și, ulterior, Nervia a vrut să ridice doar blocuri. Primăria s-a opus, iar părțile au ajuns să se judece. Privații au câștigat în 2017 dreptul de a construi pe jumătate din parcelă. La Curtea de Apel, decizia a fost însă casată și s-a dat dreptate Primăriei. Care, acum trei ani, a redevenit proprietara parcelei.

Revenim. Zona Expo Transilvania nu intră, deci, în proiectul de regenerare din această zonă pe care îl derulează primăria. Altfel spus, Primăria s-a luat la trântă cu Nervia, la fel și cu Sile Pușcaș, pentru terenul din Zorilor, dar nu se atinge de Expo Transilvania, controlată de fostul consilier local PSD Ștefan Dimitriu, directorul Camerei de Comerț și Industrie.

În această situație, urbaniștii s-au întrebat cum va arăta proiectul de regenerare din cartierul Mărăști; modernă, la est, ponosită, la vest, unde clădirea importantă a zonei, Expo Transilvania, va rămâne nefolosită.

Ce nu a vrut Boc ar vrea Tișe. Președintele CJ Cluj intenționează să trimită dosarul administrației locale cu propunerea ca proprietarii imobilului și al terenului care adăpostește Expo Transilvania să fie expropiați, iar clădirea să facă parte integrantă din proiectul de regenerare urbană derulat aici.

„Eu propun să trimitem dosarul la Primăria Cluj-Napoca și să întrebăm dacă într-adevăr nu dorește o expropriere a clădirii Expo Transilvania. Noi, aici, așa vedem o rezolvare definitivă și corectă, inclusiv a terenului de sub clădire. De aici încolo primăria decide cum dorește. Dacă ei nu doresc exproprierea, vom trimite dosarul la Mediu și la primărie să rezolve ei problema în mod unilateral. Și-așa e un aviz consultativ din partea noastră”, a transmis șeful deliberativului clujean.

Propunerea lui Alin Tișe a fost în asentimentul membrilor CTATU.

Ce spune Emil Boc referitor la situația juridică a clădirii Expo-Transilvania

În ședința de buget de la începutul acestui an, primarul Clujului, Emil Boc, a susținut că încearcă de 20 de ani să rezolve problema clădirii Expo-Transilvania (care deși este în proprietate privată, este administrată de Camera de Comerț și Industrie a județului Cluj – n.r.).

DECLARAȚIE

„Eu îi spun de 20 de ani lui Dimitriu (Ștefan Dimitriu este directorul CCI Cluj – n.r.), dar domniile lor au alte priorități, alte lucruri… Noi nu putem naționaliza clădirea Expo-Transilvania, nici s-o luăm. E proprietatea Camerei de Comerț. E adevărat că nu răspunde exigențelor pe care Clujul le are. Asta nu înseamnă că ne bazăm numai pe ce spun ei.

Avem un proiect dar nu spun zona că nu vreau să generez speculații imobiliare unde pregătim construcția unui centru expozițional. În parteneriat public-privat sau cu bani publici, depinde cum îl reușim. Lucrăm la proiectul acesta. Clujul are nevoie ca de aer de un centru de conferințe și de un centru expozițional.

Expo-Transilvania a fost cândva, în anii 80-90, dar nu pentru anii ăștia. Și ei (de la CCI – n.r.) ar putea să modernizeze centrul, dar n-au făcut-o. Au mai pus un geam, niște prize înainte de alegeri. Alte investiții nu s-au făcut acolo”.

Emil Boc, vorbind despre situația clădirii Expo-Transilvania.

Ce vizează proiectul de regenerare urbană din Mărăști

Obiectivul de investiții propus prin tema de proiectare este reprezentat de regenerarea urbană a zonei verzi Expo Transilvaia, amenajare și extindere Parc Aurel Vlaicu, amenajare străzi adiacente după conceptul „walkable and smart –city”și construire parking.

Conform memoriului tehnic, realizarea acestei investiții asigură atingerea principiilor de dezvoltare urbană durabilă, prin implementarea unor măsuri și proiecte din cadrul PMUD Cluj-Napoca 2021-2030, cu privire la creșterea spațiului pietonal în zona urbană, extinderea rețelei velo și a zonelor pietonale, dar și completarea rețelei de parcări de mare capacitate.

Infrastructura multimodală propusă are ca scop realizarea unui raport echitabil între diferitele infrastructuri aferente modurilor de transport, punând pe primul loc oamenii și modurile durabile de deplasare, față de cele motorizate.

Corelarea cu trenul metropolitan și cu metroul

De asemenea, proiectul va avea în vedere corelarea cu celelalte documentații în curs de avizare, și anume „Culoar de mobilitate Nord-Pod Oașului-Răsăritului-străzile Răsăritului-Câmpul Pâinii-Pod IRA”și „Tren Metropolitan Gilău -Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida Etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou și Tren Metropolitan Componenta 1. Magistrala I de metrou”.

Proiectul se justifică în contextul necesității unui sistem verde coerent, susținut de noi tipologii de spații verzi diversificate din punct de vedere funcțional și ambiental, precum și prin ameliorarea elementelor extreme de mediu, a calităţii spaţiilor urbane publice existente şi sporirea «prestigiului urban» ca importantă sursă de atragere a investiţiilor şi, implicit, de creştere economică a zonei.

Astfel, se mai arată în documentație, lucrarea se elaborează în scopul definirii unui mod coerent de organizare peisagistică și arhitectural-urbanistică a zonei, precum și a zonei aferente (zona de studiu PUZ), bazându-se pe un set de categorii de intervenții durabile în vederea creării unui cadru funcțional, spațial-volumetric ambiental şi de imagine, corespunzător importanţei și vocației zonei.

Mai mult spațiu verde, mobilitate și petrecerea timpului liber

Obiectivul principal al lucrării îl constituie regenerarea urbană și peisagistică a zonei prin utilizarea eficientă a teritoriului și orientarea spațiilor către deplasări nemotorizate, mărirea procentului de spații verzi în vederea îmbunătățirii calității vieții, diminuarea impactului asupra mediului în vederea susținerii unui mediu durabil, care să satisfacă nevoile și direcțiile actuale de mobilitate și de petrecerea timpului liber/loisir atât de necesare locuitorilor, vizitatorilor și turiștilor.

Investiția propusă este localizată în partea nord-estică a municipiului Cluj-Napoca, la o distanță de aproximativ 3 km față de zona centrală. Municipiul este conectat la rețeaua națională și europeană prin drumurile naționale care îl tranzitează și prin traseul Autostrăzii A3 din proximitatea vestică și sud-vestică, care conectează teritoriul de Codidorul Pan European IV.

43,49

de hectare este suprafața totală a zonei de studiu.

Totodată, amplasamentul care face obiectului studiului se află în imediata apropiere a Aeroportului Internațional „Avram Iancu”, o importantă poartă de intrare în țară și în municipiu, precum și în proximitatea viitorului nod intermodal al căilor de comunicație (circulații rutiere, de cale ferată și metrou).

Terenul ce face obiectul documentației este situat de-a lungul principalei căi de cirulație a municipiului pe direcția est-vest: Strada Aurel Vlaicu. Zona de studiu, cu suprafață de circa 43,39 de hectare, este delimitată:

la nord: strada Răsăritului – Calea Ferată București – Oradea;
la nord-vest: strada Fabricii de Zahăr;
la vest: strada Ialomiței;
la sud: strada Aurel Vlaicu;

Lucrări propuse

Amenajarea Parcului „Aurel Vlaicu” cu o suprafață de 93.166.4033 mp (9.31 ha)
Modernizarea străzilor Dâmboviței, Ialomiței, strada Tribunul Vlăduțiu, Aleea Dâmboviței
Construire parking IRA pentru ~280 locuri de parcare
Construire parking subteran – piațetă urbană – 290locuri de parcare.

1.000 de arbuști noi ar urma să fie plantați pe toată suprafața studiată.

Proiectul prevede pietonalizare aleea Dâmboviței (dar unde vor avea totuși acces riveranii), trotuare cu mobilier urban, iluminat public și vegetație. Strada Ialomiței ar urma să rămână cu două benzi din patru. Atâta că pe două dintre acestea acum se parchează. Benzile vor avea trei metri lățime și vor fi completate cu piste de biciclete de 1,70 metri pe fiecare sens. Este propusă o lățire a trotuarelor și realizarea de aliniamente de arbori.

O clădire care “ia ochii” este propusă în proiect. Va avea parking, dar și spații comerciale. De asemenea, în zonă ar urma să se construiască un pasaj pietonal.