SPECIAL. Reorganizarea administrativă a județului Cluj: două variante propuse, în care sunt 4 poli. Numărul angajaților s-ar putea reduce cu cel puțin 40%

Autor  Tudor Știrbu   în       11 ore în urmã     661 Vizualizări.  

Reorganizarea administrativă a României este un proiect pe care politicienii îl pun în dezbatere ori de câte ori se naște o criză politică și vor să abată privirea de la un alt subiect foarte sensibil. Asta s-a întâmplat de fiecare dată, și când era prim-ministru Emil Boc (22 decembrie 2008 – 6 februarie 2012) și acum, când premierul Marcel Ciolacu a amintit de el cu două săptămâni în urmă.
Despre reorganizarea administrativă a județului Cluj a vorbit, la un moment dat, politicianul Alin Tișe, în perioada în care era prefect ( – . Propusese atunci 15 comune în loc de 75.
Tișe a amintit acest moment într-o conferință de presă din februarie 2022, spunând că atunci a propus o reorganizare administrativă a județului, dar că și-a pus în cap primarii din județul Cluj, care nici n-au vrut să audă de așa ceva.

Media9 a scris despre acest subiect, iar articolul este mai jos:

Județul Cluj, cu 15 comune în loc de 75. „Mi-au zis: ești cu toate ălea la cap?”

Ei, dar dacă politicienii n-au dus demersul reorganizării administrative a județului până la capăt, ideea vine din „zona civilă”. Este vorba despre proiectul unui tânăr arhitect clujean, Ilie Bucșa, care a lucrat la un studiu ce vizează acest subiect. Autorul cercetării propune două variante în acest sens.

Prima, o împărțire în 4 zone principale, în care polii importanți sunt:

  • Cluj-Napoca + 5 comune învecinate;
  • Turda – Câmpia Turzii (alături de comunele apropiate);
  • Dej – Gherla (plus comunele învecinate);
  • Huedin (cu comunele adiacente).

A doua variantă păstrează împărțirea pe 4 cele zone, doar că aici se adaugă criteriul de minimum 3.000 locuitori pentru comune.

Concluziile cercetării realizate de Ilie Bucșa sunt că, în urma acestei reorganizări, numărul angajaților din administrația publică s-ar putea reduce între 41,65% (în prima variantă) și 48,89% (în cea de-a doua). Mai trebuie subliniat că studiul propune ca parlamentarii de Cluj (cel mult 10 la număr) să locuiască ori să aibă domiciliul în cele 4 zone ale județului, iar consilierii locali să fie înlocuiți de consilieri zonali.

Mai jos sunt rezultatele cercetării privind acest studiu

„Vă prezint o lucrare realizată în cadrul masterului de Administrație Publică de la UBB despre:
🔴Reorganizarea administrativă a județului Cluj
O să menționez câteva informații pe scurt, iar în detaliu voi prezenta în imaginile atașate (în primul comment este link pentru fisier pdf).
Menționez că această propunere este doar o idee ce poate fi adaptată și îmbunătățită.
🔵Varianta 1
Am propus o împărțire pe 4 zone principale:
🔹Zona 1: Cluj-Napoca + 5 comune învecinate
🔹Zona 2: Turda – Câmpia Turzii + comunele dinspre Sud-Est
🔹Zona 3: Dej – Gherla + comunele dinspre partea de Nord-Est
🔹Zona 4: Huedin + comunele dinspre Vest unde
🔹Zona 1 conține 6 U.A.T.-uri, cu centru în Cluj-Napoca.
🔹Zona 2 conține 25 de U.A.T.-uri, cu centru la Turda.
🔹Zona 3 conține 25 de U.A.T.-uri, cu centru la Dej.
🔹Zona 4 conține 25 de U.A.T.-uri, cu centru la Huedin.
🔸Propunere pentru parlamentarii de Cluj:
Propunerea ar fi să fie 10 la număr, însă pentru a asigura o mai bună distribuire a intereselor din județ, condiția este ca să avem candidați din fiecare dintre cele 4 zone, să locuiască acolo sau să aibă domiciliul acolo.
🔵Varianta 2
Se păstrează împărțirea pe 4 zone, doar că se adaugă criteriul de minim 3.000 locuitori pentru comune.
În județul Cluj există 81 de zone (U.A.T.-uri).
Din 81 de zone, avem doar 33 de zone care au peste 3.000 locuitori, reprezentând doar 40,74%, nici măcar jumătate. Este clar că este nevoie de o reorganizare.
Astfel, în urma comasărilor, rezultă 50 de noi zone:
🔹Zona 1 conține 6 U.A.T.-uri
🔹Zona 2 conține 17 U.A.T.-uri
🔹Zona 3 conține 14 U.A.T.-uri
🔹Zona 4 conține 13 U.A.T.-uri
Ambele variante aduc reorganizare și reducere de personal.
Eu am reușit să identific aproximativ 5.453 de angajați în cadrul administrației publice clujene pe baza propriilor cercetări, dar și ajutat de datele obținute de Apostol Alin, publicate pe https://reforma-administrativa.ro/cluj/
Conform ultimelor cifre din 2025, numărul acestora ar fi de 6.121, deci chiar mai mulți cu 668 de persoane.
Cu cât s-ar reduce numărul de angajați din administrația publică?
🔵Varianta 1: -41,65% ⬇️
🔵Varianta 2: -48,89% ⬇️
Au fost luați în calcul și consilierii locali, care au fost propuși să fie înlocuiți de consilieri zonali.
🔴Concluzii
Consider că Varianta 2 este varianta optimă și recomandată.
Dacă chiar se va face vreo reorganizare, aceasta se va face greu și cu un efort foarte mare. Va trebui analizat fiecare județ în parte pe acest model sau alte modele asemănătoare și ar trebui să se folosească cea mai bună variantă de reorganizare, care va consta, de asemenea, și în regionalizarea României”, a transmis autorul lucrării.

Te-ar putea interesa și acest articol:

STUDIU. În ce cartier al Clujului se trăiește cel mai bine. Nu e Centrul. Mănășturul e la mijloc, iar Becaș, Someșeni și Europa sunt la coada clasamentului

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.