Spațiile verzi, unica soluție în lupta cu canicula

Insula de căldură urbană (urban heat island – UHI) este un rezultat direct al modului în care sunt construite și gestionate orașele mari.

Una dintre cauzele principale ale acestui fenomen este materialul utilizat în construcția clădirilor și drumurilor. Betonul, asfaltul și alte materiale artificiale absorb și rețin căldura solară mult mai eficient decât vegetația naturală.

În timpul zilei, aceste suprafețe se încălzesc considerabil, eliberând căldura pe parcursul nopții și menținând astfel temperaturi ridicate. Lipsa vegetației contribuie semnificativ la acest fenomen. Parcurile și spațiile verzi din orașe sunt adesea limitate, iar arborii și plantele, care ar putea oferi umbră și ar ajuta la răcirea naturală a aerului prin evapotranspirație, sunt adesea înlocuite de clădiri și drumuri.

De asemenea, activitățile cotidiene, cum ar fi traficul auto, industria și utilizarea aerului condiționat, emit căldură suplimentară în atmosferă.

Clujul se „topește” sub soare

În Cluj-Napoca, centrul orașului este cu mult sub media europeană de metri pătrați de spațiu verde și dacă scoatem din calcul pădurea Hoia și Făget, cu siguranță orașul în integralitate este deficitar la capitolul spațiu verde. Prin urmare, centrul orașului și primul inel din proximitatea sa trebuie să pună accent pe verde și nu pe betoane, exact așa cum solicită și societatea civilă.

De asemenea, o altă gură de oxigen uriașă pentru tot orașul o reprezintă viitorul culoar de mobilitate sustenabilă verde–albastru, care va fi realizat de-a lungul râului Someșul Mic în localitățile Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida. Implementarea proiectului va extinde rețeaua de alei de promenadă, pistele velo și spațiile verzi. Și la ultima ședință a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism (C.T.A.T.U) a județului Cluj, arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, a subliniat importanța proiectului și totodată necesitatea ca acesta să nu fie întrerupt de diferite alte obiective zonale: „Vreau să evităm să avem culoare întrerupte. Să pot merge pe bicicletă de la Gilău, de la baraj, până la Jucu”.

Explicații ale fenomenului de insulă de căldură urbană

Și cei de la Strop de Aer explică fenomenul, prezent și în Cluj-Napoca: „𝗔𝗰𝗲𝘀𝘁 𝗳𝗲𝗻𝗼𝗺𝗲𝗻 𝗽𝗼𝗮𝗿𝘁𝗮̆ 𝗻𝘂𝗺𝗲𝗹𝗲 𝗱𝗲 „𝗶𝗻𝘀𝘂𝗹𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗰𝗮̆𝗹𝗱𝘂𝗿𝗮̆ 𝘂𝗿𝗯𝗮𝗻𝗮̆“.

Specialiștii spun că diferența de temperaturi poate ajunge până la 10°C. O insulă de căldură este 𝗼 𝘇𝗼𝗻𝗮̆ 𝘂𝗿𝗯𝗮𝗻𝗮̆ 𝘀𝗮𝘂 𝗺𝗲𝘁𝗿𝗼𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗮𝗻𝗮̆ 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝘀𝗲𝗺𝗻𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗺𝗮𝗶 𝗰𝗮𝗹𝗱𝗮̆ 𝗱𝗲𝗰𝗮̂𝘁 𝗶̂𝗺𝗽𝗿𝗲𝗷𝘂𝗿𝗮̆𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗿𝘂𝗿𝗮𝗹𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲𝗶𝗮, 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗮𝘂𝘇𝗮 𝗮𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗹𝗼𝗿 𝘂𝗺𝗮𝗻𝗲. Aceste insule de căldură apar din cauza lipsei de vegetație și a numeroaselor clădiri și pavaje care absorb și radiază mai multă căldură decât suprafețele naturale. Cauza principală a acestui efect este înlocuirea peisajelor naturale (precum copacii și vegetația) cu un mediu construit (precum betonul). Copacii, vegetația, lacurile și râurile tind să răcească aerul prin umbrire, prin transpirația apei din frunzele plantelor și prin evaporare. Pe de altă parte, betonul și asfaltul absorb semnificativ mai multă căldură în timpul zilei decât suprafețele naturale, pe care o eliberează seara și în timpul nopții. Cauzele principale ale efectului de insulă de căldură includ:

𝗠𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹𝗲𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁̦𝗶𝗲: Betonul, asfaltul și clădirile din sticlă și metal absorb și rețin căldura solară mult mai eficient decât solul și vegetația.

𝗟𝗶𝗽𝘀𝗮 𝘀𝗽𝗮𝘁̦𝗶𝗶𝗹𝗼𝗿 𝘃𝗲𝗿𝘇𝗶: Vegetația ajută la răcirea naturală a aerului prin procesul de evapotranspirație. În orașe, suprafețele verzi sunt adesea reduse sau absente.

𝗔𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗹𝗲 𝘂𝗺𝗮𝗻𝗲: Traficul, aparatele de aer condiționat, fabricile și alte surse de căldură contribuie la încălzirea suplimentară a mediului urban.

Efectele insulei de căldură în timpul zilelor caniculare pot fi devastatoare:

𝗖𝗿𝗲𝘀̦𝘁𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘂𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗲𝗻𝗲𝗿𝗴𝗶𝗲: Pentru a răci locuințele și spațiile de muncă, utilizarea aerului condiționat crește, ducând la un consum crescut de energie electrică.

𝗜𝗺𝗽𝗮𝗰𝘁𝘂𝗹 𝗮𝘀𝘂𝗽𝗿𝗮 𝘀𝗮̆𝗻𝗮̆𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗶: Temperaturile extrem de ridicate pot cauza probleme de sănătate, în special pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, copiii și cei cu afecțiuni preexistente. Stresul termic, deshidratarea și chiar decesele sunt riscuri reale.

𝗣𝗼𝗹𝘂𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗲𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶: Temperaturile ridicate intensifică reacțiile chimice care duc la formarea ozonului la nivelul solului, un poluant periculos pentru sănătate.

𝗗𝗲𝗴𝗿𝗮𝗱𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗶 𝘃𝗶𝗲𝘁̦𝗶𝗶: Confortul termic este redus, afectând productivitatea și bunăstarea generală a locuitorilor orașelor.

Este nevoie ca autoritățile publice, alături de mediul privat, ONG-uri și cetățeni să prioritizeze și să facă eforturi pentru creșterea suprafețelor cu vegetație la nivel urban, care reprezintă una dintre cele mai accesibile și eficiente soluții pentru diminuarea efectelor negative ale încălzirii urbane” arată Strop de Aer.