Sopor: orașul în oraș. Proiect spectaculos, proprietari nemulțumiți + Se mută Selgros?

Dezbatere-maraton pe tema viitorului cartier Sopor la Centrul de Inovare și Imaginație Civică, moderată de Ovidiu Cîmpean, director în cadrul Primăriei. Arhitecții de la Asiza au câștigat concursul internațional de soluții organizat de Primărie și OAR; ei au venit joi seara în fața publicului să explice viziunea lor generală. Accentul nu s-a pus însă pe detaliile urbanistice, ci pe aspecte de ordin juridic: cum vor putea proprietarii să cedeze cât mai puțin teren pentru funcțiuni publice. Locuitorii care există deja în zonă s-au arătat nemulțumiți și au intrat în dialog pe rând; ei au case și se opun blocurilor.

237

de hectare ar urma să aibă viitorul cartier. Se lucrează însă la un plan urbanistic zonal (PUZ) extins, de 250 de hectare. Asiza a închipuit șase cvartale distincte, fiecare cu spațiile sale verzi și cu o unitate de învățământ.

Arhitectul Vlad Sebastian Rusu a explicat din start că proprietarii de terenuri vor trebui să renunțe la circa 30% din parcele pentru spații publice – străzi, piețe, scuaruri. Ei vor putea să se asocieze pentru a construi, în limitele viitorului PUZ. Se știe deja că blocurile de la străzile importante vor fi de parter și șase etaje, în vreme ce în interiorul cvartalurilor se vor construi în principal clădiri de P+2, P+3. Planurile urbanistice zonale anterioare, de pe aleea Anemonelor și strada Smaranda Brăescu, vor fi preluate. Evident, vechii proprietari se vor învecina cu blocuri.

“Prețurile proprietăților vor fi mai mari. A fost umflat și acum, dar după urbanizare se va dubla sau tripla, din experiența mea. Pe 60% din teren veți câștiga mai mult, în viitor, decât pe 100% în prezent”, a spus Vlad Sebastian Rusu.

Proprietarii de parcele vor putea face asocieri, pentru a construi clădiri așa cum apar acestea în proiect. Acolo unde în proiect apar școli/creșe/grădinițe, Primăria va putea face exproprieri.

10

sau chiar 15 ani ar putea dura transformarea planșei în realitate. Totul depinde și de viteza cu care vor putea proprietarii privați să își autorizeze construcțiile, iar apoi să le ducă la îndeplinire. Înarmați-vă cu răbdare!

Am mai scris, noul cartier Sopor va avea un bulevard de 33 de metri lățime, care este însă asumat de CNAIR, ca drum de legătură pentru centura metropolitană. Bulevardul va avea patru benzi, vegetație pe margini, dar și între sensuri, vor fi piste de biciclete și trotuare largi. Proiectul prevede și ca străzile cele mai înguste să aibă o lățime de 14 metri. 

Interesant este că Asiza a adus în discuție o posibilă viitoare mutare a magazinului Selgros, care nu ma cadrează cu proiectul. “Funcțiunea de comerț de tip big box, care are adresabilitate la nivelul întregului oraș și la care accesul se face strict cu mașina, este specifică periferiilor de oraș. În momentul implementării viitorului cartier, acest gen de funcțiune devine inoportună din cauza traficului motorizat pe care îl presupune, precum și tipologiei urbane contrastante cu morfologia generală a viitorului cartier. Principiile de reglementare prin viitorul PUZ încurajează apariția dotărilor de comerț public de proximitate, la care accesul se face pietonal sau velo. Acestea sunt motivele pentru care zona aferenta actualului centru comercial a fost încadrată la funcțiuni mixte, cu tipologii de ocupare a terenului specifice, prin care să se asigure racordarea firească la vecinătățile viitoare din restul cartierului”, a spus Vlad Sebastian Rusu. 

Dacă locuitorii din zonă au fost nemulțumiți, toți specialiștii care au participat la dezbatere au apreciat propunerile arhitecților de la Asiza.

Toate prezentările din cadrul dezbaterii pot fi consultate pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, la secțiunea Comunitate/Cetățeni/Centrul de Inovare și Imaginație Civică: https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/centrul-de-inovare-si-imaginatie-civica/

Dezbaterea integrală poate fi urmărită pe paginile de Facebook Municipiul Cluj-Napoca și CIIC – Centrul de Inovare și Imaginație Civică.